Quiz
Partea 2 Biomateriale în stomatologie
Questions in this quiz (200)
1Indicațiile cimenturilor ionomerice de sticlă:
- AObturații la dinții temporari;
- BAmprentare cavității bucale;
- CObturații de durată în cavitățile de clasa a V-a;
- DSigilarea șanțurilor și fosetelor;
- EObturații provizorii de lungă durată.
2Denumiri comerciale ale cimenturilor ionomerice de sticlă:
- AKetac Bond;
- BAquacem;
- CKetac Cem;
- DXantopren;
- ESielast;
3Indicațiile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu:
- ACoafaj direct;
- BObturații la dinții temporari;
- CCoafaj indirect;
- DAmprentare;
- ESigilarea fisurilor;
4Denumiri comerciale ale cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu:
- ADycal;
- BAquacem;
- CCalxyd
- DCalcidor
- EReocap
5Printre proprietățile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu, poate fi enumerat și pH acestora, care are valoarea de:
- A3-4;
- B5-6;
- C9-10;
- D11-12
- E4-5;
6Cimenturile pe bază de hidroxid de calciu se prezintă în sistem bicomponent:
- APastă-pastă;
- BPastă-lichid;
- CSisteme incapsulate;
- DPraf-lichid;
- EPastă-praf;
7Primul cement pe bază de hidroxid de calciu, cu denumirea de Calxil, avea următoarea formulă:
- AHidroxid de calciu;
- BClorură de sodiu;
- CClorură de potasiu;
- DAlginat;
- EAgar-agar;
8Reacția de priză specifică pentru cimenturile pe bază de calciu are următoarele caracteristici:
- ASe bazează pe reacția chimică dintre ionii de calciu și salicilat;
- BSe bazează pe reacția chimică dintre ionii de calciu și clorură de potasiu;
- CAre loc în mediul umed;
- DAre loc în mediul uscat;
- ESe face dinspre suprafață spre profunzime;
9Obturațiile curative autopolimerizabile pot fi:
- ADycal;
- BCalcicur
- CLife
- DSielast
- EStens
10Obturațiile curative fotopolimerizabile pot fi:
- ACalcimol LC;
- BUltra Blend;
- CAquacem
- DKetac Bond;
- EKetac Cem;
11Metoda de aplicare a obturațiilor curative presupune:
- APrepararea cavității carioase;
- BIzolarea dintelui cu ajutorul digii;
- CAplicarea obturației curative pe vârful sondei;
- DObturație izolatorie;
- EExtracția dintelui;
12Clasificarea cimenturilor ionomere de sticlă presupune următoarele grupe:
- ATipul 1 - chituri adezive;
- BTipul 2 - cimenturi de amprentare;
- CTipul 2 - cimenturi de restaurare;
- DTipul 3 - cimenturi pentru obturații de bază;
- ETipul 3 - cimenturi pentru realizarea protezelor;
13Cimenturile ionomere de sticlă aderă la:
- ASmalț;
- BDentină;
- CGhips;
- DMetale acoperite de un strat superficial de oxizi;
- ECeramică;
14Cimenturile ionomere de sticlă nu aderă la:
- ASmalț
- BDentină
- CGhips
- DMetale acoperite de un strat superficial de oxizi;
- ECeramică
15Cimentul ionomere de sticlă prezintă o foarte bună compatibilitate datorată prezenței în componența acestora a:
- AFluorului;
- BHidroxid de Calciu;
- CClorură de sodiu;
- DClorură de potasiu;
- EBicarbonat de potasiu;
16Cimenturile ionomerice de sticlă prezintă o contracție volumetrică de priză de:
- A25%
- B45%
- C3%
- D10%
- E28%
17Cimenturile ionomerice de sticlă prezintă o rezistență mecanică ce variază între:
- A20-30 Mpa;
- B90-230 Mpa;
- C250-300 Mpa;
- D400-500 Mpa;
- E350-400 Mpa;
18Metoda clasică de preparare a cimentului ionomer de sticlă presupune:
- AAmestecarea pulberii și lichidului;
- BSe folosește o spatulă de metal sau material plastic;
- CSpatularea trebuie să fie rapidă 15-30 secunde;
- DSpatularea trebuie să fie lentă 3-5 minute;
- ESe folosește în cazul sistemelor capsulate predozate;
19Metoda modernă de preparare a cimentului ionomer de sticlă presupune:
- AAmestecarea pulberii și lichidului;
- BSe folosește o spatulă de metal sau material plastic;
- CSpatularea trebuie să fie rapidă 15-30 secunde;
- DSpatuarea trebuie să fie lentă 3-5 minute;
- ESe folosește în cazul sistemelor capsulate predozate;
20Modul de prezentare ale cimenturilor ionomere de sticlă cu adaos de rășini poate fi:
- APulbere - lichid;
- BPastă - lichid;
- Cpastă- pastă;
- DO singură pastă;
- EPastă - praf;
21Cimenturile ionomerice de sticlă cu adaos de rășini pot fi comercializate cu următoarele denumiri:
- A3M Vitremer;
- BFuji II LC;
- CGeristore;
- DLife;
- EDycal;
22Proprietățile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu sunt:
- AConductibilitate termică redusă;
- BConductibilitate termică înaltă;
- CpH 11-12;
- DpH 5-6;
- EAcțiune antibacteriană;
23Proprietățile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu sunt:
- AAsigură condiții pentru remineralizarea dentinei cariate din leziunile profunde;
- BAcțiune neodentinogenetică;
- CAcțiune antibacteriană;
- DpH 5-6;
- ERezistență la compresiune;
24Caracteristicile cimenturilor pe bază de hidroxid de calciu:
- ASunt folosite pentru protecția pulpo-dentinară;
- BSunt izolatoare termice în cavitățile profunde
- CAu un rol neodentinogenetic;
- DAu un rol antalgic
- EAu o conductibilitate termică înaltă
25Reacția de priză specifică pentru cimenturile ionomere de sticlă:
- AEste o reacție acid-bază
- BEste o reacție acid-acid
- CDecurge în 3 etape
- DDecurge în 7 etape
- EDurează cel puțin o lună după inserarea materialului în cavitate;
26Reacția de priză specifică pentru cimenturile ionomere de sticlă:
- ADecurge în 3 etape;
- BPrima etapă constă în dizolvare, la amestecarea lichidului cu pulberea;
- CPrima etapă constă în dizolvare, la amestecarea pulberii cu pulberea;
- DA doua etapă constă în precipitarea sărurilor, gelificarea și solidificarea;
- EA treia etapă constă în hidratarea sărurilor;
27Viteza reacție de priză la cimenturile ionomere de sticlă depinde de:
- ACompoziția pulberii;
- BMărimea particulelor;
- CCompoziția lichidului;
- DConcentrația acidului tartric;
- EConcentrația hidroxidului de calciu;
28Proprietățile cimenturilor ZOE sunt:
- AAcțiune antiseptică;
- BAcțiune biostimulatoare;
- CpH - 7-8;
- DpH 11-13;
- ERezistență mecanică mică;
29Proprietățile cimenturilor ZOE sunt:
- AAu o bună aderență mecanică;
- BSunt ușor de aplicat;
- CSe îndepărteaza cu ușurință de pe pereții cavității;
- DSe îndepărteaza cu greutate de pe pereții cavității;
- ESunt conducătoare bune de căldură și electricitate;
30Indicațiile cimenturiloe ZOE:
- ACoafaj indirect;
- BCimentări provizorii;
- CObturații de canal în adaos cu alte substanțe;
- DAcoperirea pansamentelor arsenicale;
- EObturație de bază în cavitățile ce urmează a fi obturate cu rășini compozite;
31Timpul de priză specific pentru cimenturile ZOE depinde de:
- AMărimea particulelor;
- BTehnica de preparare;
- CRaportul pulbere/lichid;
- DCantitatea aditivilor și acceleratorilor;
- ECantitatea de alginat;
32Denumiri comerciale specifice pentru cimenturile ZOE:
- ACaryosan;
- BTemp Bond;
- CKalsogen;
- DCavitec;
- EDycal;
33Caracteristicile cimenturilor ionomere metalice:
- ASunt materiale care tind să înlocuiască amalgamele;
- BAu apărut în urma adaugării aliajelor metalice la pulberi de sticlă;
- CPrezintă o rezistență la abraziune crescută comparativ cu cimenturile ionomere
- DPrezintă o rezistență la abraziune scăzută comparativ cu cimenturile ionomere
- ERadioopacitatea este apropiată de cea a amalgamului
34Cimenturile ionomere metalice sunt comercializate sub următoarele denumiri:
- AKetac Silver
- BHi Dense Shofu;
- CFermin
- DCavidur
- EDycal
35Reacția de priză specifică pentru cimenturile pe bază de hidroxid de calciu:
- ASe bazează pe reacția chimică dintre ionii de calciu și salicilat cu formarea sărurilor de metil salicilat;
- BReacția are loc în mediul umed;
- CReacția are loc în mediul uscat;
- DPriza se face dinspre suprafață spre profunzime;
- EPriza se face dinspre profunzime spre suprafață;
36Prima etapă din cadrul reacției de priză la cimenturile ionomere de sticlă:
- AAre loc când pulberea și lichidul sunt amestecate;
- BAre loc când pulberea și pasta sunt amestecate;
- CReacția chimică are loc cu eliberarea de căldură (3-7 °C);
- DDepinde de raportul lichid/pulbere;
- EDepinde de raportul pastă/pulbere;
37A doua etapă din cadrul reacției de priză la cimenturile ionomere de sticlă:
- AConstă în precipitarea sărurilor, gelificarea și solidificarea
- BMaturarea cimentului este foartă rapidă la început;
- CMaturarea cimentului este foartă lentă la început;
- DÎn etapele inițiale ale prizei, cimentul este predispus la contaminarea cu apă;
- EÎn etapele inițiale ale prizei, cimentul este inert și nu poate fi afectat la contaminarea cu apă;
38Ormocerii au capacitatea de a degaja:
- AFosfați
- BIoni de calciu
- CIoni de fluor
- DClorură de sodiu;
- EClorură de potasiu
39Ormocerii pot fi comercializați sub denumirea:
- ADefinite Core
- BAdmira
- CCeram X
- DStens
- ELife
40Contraindicațiile cimenturilor ZOE:
- ACoafaj indirect;
- BCimentări provizorii
- CObturații de canal în adaos cu alte substanțe;
- DAcoperirea pansamentelor arsenicale
- EObturație de bază în cavitățile ce urmează a fi obturate cu rășini compozite;
41Caracteristicile ormocerilor sunt:
- ARezistență înaltă la abraziune;
- BRezistență scăzută la abraziune;
- CBiocompatibilitate;
- DTasare neînsemnată;
- ELustruire bună;
42Indicațiile ormocerilor:
- AObturația cavităților de clasa I-V
- BAmprentare
- CSigilarea fisurilor;
- DCoafaj direct;
- ECoafaj indirect;
43Clasificarea cimenturilor ionomere de sticlă după Mount, Hume (1998):
- ATipul 1 - cimenturi de fixare;
- BTipul 2 - cimenturi de restaurare;
- CTipul 2 - cimenturi de protezare;
- DTipul 3 - cimenturi de amprentare;
- ETipul 3 - Lineri sau obturație de bază;
44Caracteristicile cimenturilor ionomere de fixare sunt:
- AMarimea redusă a particulelor de sticlă (până la 25 microni);
- BMărimea mare a particulelor de sticlă (mai mare de 50 microni);
- CReducerea raportului de pulbere/lichid până la 1,5:1;
- DMărirea raportului de pulbere/lichid până la 5:1;
- ERaportul mai mare de oxid de aluminiu și de siliciu;
45Caracteristicile cimenturilor ionomere de restaurare sunt:
- ASolubilitatea în apă este cea mai mică dintre toate grupurile CIS - 0,4%;
- BSolubilitatea în apă este cea mai mare dintre toate grupurile CIS - 5,6%;
- CSolidificarea durează în medie de la 3 până la 7 minute;
- DSolidificarea durează în medie de la 10 până la 30 secunde;
- ERaport mai mare de pulbere/lichid;
46Indicațiile cimenturilor ionomere de sticlă de fixare sunt:
- AFixarea incrustațiilor
- BFixarea fațetelor
- CFixarea pivoturilor intracanalare
- DFixarea aparatelor ortodontice
- EObturație curativă
47Cimenturile ionomere de sticlă armate au următoarele indicații:
- ARestaurații de durată pentru dinții laterali;
Sigilarea fisurilor; - BSigilarea fisurilor
- CEroziuni ale smalțului;
- DDefecte cuneiforme;
- EFixarea incrustațiilor;
- ARestaurații de durată pentru dinții laterali;
48Denumirile comerciale ale cimenturilor ionomere de sticlă armate sunt:
- AFuji II;
- BFuji IX;
- CChemfil Flex;
- DChelon-Fil;
- EDycal;
49Cimenturile ionomere de sticlă lineri prezintă următoarele proprități:
- ADurata redusă a timpului de lucru și de priză;
- BDurata îndelungată a timpului de lucru și de priză;
- CAdeziune chimică la smalț și dentină
- DRadioopacitate
- ERadiotransparență
50Reprezentanții cimenturilor ionomere de sticlă lineri sunt:
- AAqua Ionobond;
- BBase Line;
- CAqua Cenit;
- DLife;
- EStens;
51Materialele de obturaţii provizorii sunt:
- ADentina artificială
- BPlastobturul
- CFosfat – cimentul
- DCimentul policarboxilat
- ESilicina
52Materialele de obturaţii provizorii sunt:
- ASilidontul
- BPasta de dentină
- CCimentul eugenat de zinc
- DCalmecina
- EPlastobturul
53Materialele de obturaţii provizorii sunt:
- AFuji 9
- BDentina artificială
- CPasta de dentină
- DCimentul policarboxilat
- EGradia Direct
54Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
- AAmalgama de argint
- BFuji II
- CCimentul policarboxilat
- DAmalgama de cupru
- EEvicrolul
55Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
- AFosfat – cimentul
- BAmalgama de argint
- CChelon Silver
- DVitremer
- EDycal
56Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
- AFuji II LC
- BEvicrol
- CPrizma
- DHerculiite
- EApexid
57Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
- ADyract
- BEvicrol anterior
- CVisfat – ciment
- DChenfil superior
- EConsais
58Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
- AFosfat ciment bactericid
- BIncrustaţii ceramice
- CVitremer
- DConsais
- EVinirele
59Materialele de obturaţie de lungă durată sunt:
- AIncrustaţii metalice
- BAdgezor
- CDyract AP
- DCimentul policarboxilat
- EPasta rezorcină – formalină
60Obturaţii curative pot fi:
- ADentină artificială
- BCalemecina
- CPastele combinate
- DCimentul eugenat de zinc
- EPrizma
61Obturaţii de bază curative sunt:
- ADycal
- BKalcin – pasta
- CKalcin pur
- DAcriloxid
- EPasta de dentină
62Materiale pentru obturaţii izolante pot fi:
- AFosfat cimentul
- BCimentele ionomerice
- CVitrebondul
- DEvicrol
- ELac fluorat
63Obturaţii izolante sunt:
- ASilicina
- BŢemionul
- CPasta de dentină
- DIonosit-Baseliner
- EDentina artificială
64Care sunt grupele materialelor de obturaţie ce se folosesc în stomatologia terapeutică:
- AMaterialele de obturaţii provizorii
- BMaterialele de obturaţii de lungă durată
- CMaterialele de obturaţii de bază curative şi izolante
- DMaterialele pentru sigelarea fisurilor în smalţ
- EMateriale amprentare elastice
65Care sunt grupele materialelor de obturaţie ce se folosesc în stomatologie
- AMaterialele pentru obturaţii de canal
- BMaterialele de obturaţie provizorii
- CMateriale de amprentare siliconice
- DMateriale de obturaţii de lungă durată
- EMateriale de obturaţii curative şi izolante
66Numiţi grupurile materialelor de obturaţii de lungă durată:
- ACimenturile
- BAmalgamele
- CPe bază de răşini artificiale autopolimerizabile
- DPe bază de răşini artificiale fotopolimerizabile
- EPe bază de dentină artificială
67Numiţi subgrupurile materialelor de obturaţie de lungă durată, grupa cimenturilor:
- AGlas ionomerice
- BSilicate
- CSilico-fosfate
- DZinc-fosfate
- EEpoxide
68Care sunt materialele de obturaţie ce fac parte din grupul cimenturilor ionomeri de sticlă:
- AFuji 9
- BKetac Cem
- CPrizma
- DDyract AP
- EHerculite
69Numiţi materialele de obturaţie de lungă durată, subgrupul cimenturilor silicate:
- ASilicina
- BSilidontul
- CSilicina 2
- DCimentul policarboxilat
- EPasta dentin
70Numiți materialele de lungă durată, subgrupul cimenturilor ionomerice:
- AChenfil superior
- BHarvord ciment
- CFuji CAP
- DVitremer 3M
- ESilidont
71. Dentina artificială posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
- AAderenţa satisfăcătoare la pereţi şi marginea cavităţii carioase
- BDuritate mecanică înaltă
- CNu este toxic pentru pulpă şi ţesuturile cavităţii bucale
- DErmetizarea cavităţii carioase pe termen 1-2 săptămîni
- EStabilitatea chimică la acţiunile lichidului bucal
72Dentin-pasta posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
- AErmetizarea bună a cavităţii carioase pe termen pînă la o lună
- BStabilitate mecanică la forţele masticatoare
- CUşor se întroduce şi se extrage din cavitatea carioasă
- DÎnaltă toxicitate
- ETermoconductibilitate redusă
73. Dentin – pasta posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
- ANu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dintelui
- BPosedă conductibilitate termică înaltă
- CNu dereglează acţiunea materialelor de obturaţii de bază curative
- DNu e toxică
- ETimpul de priză 2 ore
74Fosfat – cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
- AAdeziune bună la pereţii şi marginea cavităţii carioase
- BNu e toxic
- CRezistenţa mecanică la forţele masticatorii
- DStabilitate chimică
- EProprietăţi fizionomice nesatisfăcătoare
75Fosfat - cimentul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
- ANu e stabil la acţiunea lichidului bucal
- BProprietăţi estetice înalte
- CAdeziune bună
- DCoeficientul mic de refracţie, dilatare
- ENu modifică culoarea ţesuturilor dure
76Silicina posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
- AProprietăţi estetice bune
- BProprietăţi anticariesogene
- CNu acţionează toxic asupra pulpei dentare
- DNu modifică culoarea ţesuturilor dure ale dinţilor
- EAderenţa la pereţi şi marginea cavităţii carioase
77Silidontul posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
- AAdeziune bună la pereţi şi marginea cavităţii carioase
- BDuritate mecanică bună
- CStabilitate chimică la acţiunea lichidului bucal
- DToxicitate redusă asupra pulpei dentare
- EProprietăţi estetice înalte
78Amalgama de “Ag” posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
- ARezistenţa mecanică înaltă la forţele masticatorii
- BStabilitate chimică la acţiunea lichidului bucal
- CProprietăţi estetice
- DCoeficientul de duritate şi retracţie înalt
- EConductibilitate termică înaltă
79Amalgama de “Ag” posedă următoarele proprietăţi fizico-chimice:
- AProprietăţi estetice înalte
- BAdeziune chimică la pereţi şi marginea cavităţii carioase
- CSe dizolvă sub acţiunea lichidului bucal
- DCoeficientul înalt de duritate şi retracţie
- EConductibilitate termică înaltă
80Ce proprietăţi fizico-chimice posedă pastele curative:
- AIzolant termic bun
- BPH-12
- CDuritate şi rezistenţă mică
- DStimulează dentinogeneza
- EDuritate egală cu adamantina
81De ce proprietăţi trebuie să dispună materialele din grupul obturaţiilor curative:
- AProprietăţi antiseptice pronunţate
- BAcţiune anestezică
- CIritare a pulpei
- DPH-5,5
- EProprietăţi bactericide
82Ce proprietăţi fizico-chimice posedă materialele din grupul obturaţiilor de bază izolante:
- ARezistenţă mecanică bună
- BEfect bactericid
- CProtecţie mecanică a pulpei dentare
- DProprietăţi estetice bune
- EProtecţie chimică a pulpei dentare
83Care sunt etapele obturaţiei cavităţii carioase:
- AIzolarea dintelui
- BPrelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase
- CUscarea cavităţii carioase
- DPrelucrarea instrumentală
- EBizotarea marginii cavităţii carioase
84Care sunt etapele obturării cavităţii carioase:
- AUscarea cavităţii carioase
- BAplicarea materialului de obturaţie
- CModelarea obturaţiei
- DExamenul clinic al pacientului
- EIzolarea obturaţiei de lichidul bucal
85Numiţi particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi:
- AAplicarea materialului pe porţiuni
- BAplicarea materialului într-un timp
- CCondensarea materialului cu fuloarul
- DCondensarea cu un bulet de vată
- EBizotarea marginilor cavităţii carioase
86Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi silicate:
- AAplicarea obturaţiei izolante
- BAplicarea obturaţiei curative
- CAplicarea obturaţiei într-un timp
- DAplicarea obturaţiei pe porţiuni
- EGravajul cavităţii carioase
87Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu cimenturi silicofosfate:
- AAplicarea obturaţiei izolante
- BAplicarea obturaţiei pe porţiuni
- CAplicarea obturaţiei într-un timp
- DIzolarea obturaţiei de lichidul bucal
- EModelarea obturaţiei cu fuloarul
88Care sunt particularităţile obturării cavităţii carioase cu materiale metalice:
- AAplicarea obturării de bază izolante
- BAplicarea pe porţiuni
- CAplicarea într-un timp
- DŞlefuirea şi poleirea obturaţiilor în aceeaşi şedinţă
- EŞlefuirea şi poleirea obturaţiei în a doua şedinţă
89Pentru înserarea amalgamului în cavitate se utilizează:
- APortamalgamul
- BFuloarul amalgam Tregher
- CFuloarul cu bilă
- DSpatula bucală
- EToate cele menţionate
90Care sunt etapele aplicării obturaţiei curative:
- AIzolarea dintelui
- BToaleta plăgii dentinare cu apă oxigenată şi cloramină
- CUscarea cavităţii
- DAplicarea pe fundul cavităţii a pastei
- EAplicarea obturaţiei de lungă durată
91La ce grosime se aplică obturaţiile de bază curative:
- A1,0 cm
- B1,0 mm
- C5,0 mm
- D2,0 mm
- E3,0 mm
92Care sunt avantalele amalgamului de argint:
- ADuritatea
- BPlasticitatea
- CCapacitatea de a nu schimba culoarea dintelui
- DFotopolimerizare
- EEstetica
93Care sunt dezavantajele amalgamului de argint
- ALipsa adezivității
- BConductibilitate termică înaltă
- CCuloarea
- DDuritatea
- EFotopolimerizare
94Indicații pentru utilizarea obturațiilor de amalgam:
- AClasa I după Black
- BClasa III după Black
- CClasa IV după Black
- DClasa II după Black
- EClasa V la dinții laterali
95Contraindicații în utilizarea obturațiilor de amalgam:
- ARestarări estetice
- BClasa I după Black
- CClasa III după Black
- DClasa II după Black
- EClasa IV după Black
96În componența prafului amalgamului de argint întră:
- AArgint 65-66%
- BCositor 29-32%
- CCupru 2-6%
- DZinc 1%
- ETitan 2-6%
97De căte ori amalgamul de cupru este mai durabil și mai rezistent la compresiune decât amalgamul de argint:
- A5
- B10
- C1.4-1.5
- D2.7-2.8
- E0.7-0.8
98Numiți materiale de obturație de durată, subgrupa de amalgam:
- AVivacap NG
- BTytin
- CAmalcap Plus
- DContour
- EG-aenial
99Pentru aplicarea obturației de amalgam cavitatea carioasă trebuie:
- ASă fie preparată după principiile lui Black
- BSă fie preparată minim-invaziv
- CSă fie preparată în design liber
- DNu este necesară prepararea cavității
- ESă fie preparată după principiile moderne
100În cazul obturării cavității cu amalgam trebuie să fie efectuate următoarele:
- ACavitatea să fie preparată conform principiilor Black
- BSă fie aplicată obturația izolantă
- CNu este nevoie de obturație izolantă
- DFinisarea definitivă a obturației se efectuează peste 24 ore
- ECavitatea se prepară minim-invaziv
101Cimenturile diacrilice sunt:
- AMarteriale adezive polimere pe bază de rășini artificiale, folosit pentru obturarea cavităților carioase sau pentru fixarea adezivă a restaurărilor protetice
- BMateriale de obturație polimerice, cu umplutură, destinate exclusiv fixării restaurărilor adezive
- CMateriale de obturație polimerice pe baza unui compus organic – polisiloxan ceramic.
- DMateriale restaurative , care reprezintă un sistem compozito-ionomer
- EMateriale de obturatie metalice
102Principalele componente constitutive ale materialelor compozite sunt:
- APolimer organic
- BUmputuri organice
- CMonomer organic
- DUnmpluturi anorganice
- ESilante
103Care din următoarele componente nu se atribuie compozitelor:
- AUmpluturi anorganice
- BColoranți și pigmenți
- CMonomer organic
- DAcid acrilic și maleic
- EStabilizatori
104Monomerul organic al compozitului este constituid din:
- ABIS-GMA
- BTGDMA
- CIDMA
- DUDMA
- EDGMA
105În calitate de umplutură anorganică sunt folosite:
- ASticlă de bariu
- BPorțelan
- CDioxid de siliciu
- DOxid de zinc
- EOxid de sulf
106După dimensiunile particulelor umpluturii, compozitele se clasifică în:
- AHibride
- BMacrofile
- CMicrohibride
- DMinihibride
- ENanohibride
107După modul de polimerizare, compozitele se împart în:
- ATermice
- BAutopolimerizabile
- CFotopolimerizabile
- DPolimerizare cu laser
- EPolimerizare dublă
108După consistență, compozitele se clasifică în:
- ACompactabile
- BFluide
- CTermice
- DVâscoase
- EMinifile
109După compoziție, compozitele se împart în:
- AFluide
- BȘarjate
- CCompactabile
- DNeșarjate
- EVâscoase
110După tipul mtricei organice, compozitele se clasifică în:
- APe bază de Bis-GMA
- BPe bază de DGMA
- CPe bază de IDMA
- DPe bază de UDMA
- EPe bază de TGDMA
111După destinație, compozitele se împart în:
- APentru obturarea dinților masticatori
- BPentru obturarea dinților deciduali
- CPentru obturarea dinților frontali
- DUniversale
- ESpecifice
112În componența compozitelor macrofile intră umpluturi anorganice cu mărimea particulelor de la:
- A4-60 mkm
- B6-80 mkm
- C2-30 mkm
- D3-50 mkm
- E4-70 mkm
113Numiți compozitele autopolimerizabile:
- AEpacril
- BConcise
- CEstet-x
- DEvicrol
- ELatelux
114Indicații către aplicarea compozitelor macrofile:
- ARestaurări estetice a dinților frontali
- BRestaurări masive
- CRestaurări estetice a dinșilor laterali
- DObturarea cavităților de clasa VI
- EObturarea dinților deciduali
115În componența compozitelor microfile intră umpluturi anorganice cu mărimea particulelor de la:
- A0,4-0,8 mkm
- B0,3-0,6 mkm
- C0,4-1,0 mkm
- D0,5-0,9 mkm
- E0,2-0,7 mkm
116Numiți avantajele compozitelor microfile:
- ACarateristici estetice bune
- BUșor de lustruit
- CDuritate înaltă
- DRezistența mecanică în timp
- ECoeficient mic de dilatare termică
117Numiți dezavantajele compozitelor microfile:
- AAbraziune înaltă
- BNu au stabilitatea culorii
- CGreu de lustuit
- DRezistență mecanică insuficientă
- ECoeficient înalt de dilatare termică
118Îndicații pentru utilizarea compozitelor microfile:
- ACerințe estetice înalte față de obturație
- BObturarea cavităților de clasa II
- CObturarea cavităților de clasa III
- DRestaurarea dinților cu afecțiuni necarioase
- EIbturarea cavităților de clasa V
119Materialele compozite hibride sunt:
- AAutopolimerizabile
- BFotopolimerizabile
- CTermopolimerizabile
- DPolimerizabile cu laser
- EPolimerizare dublă
120Caracteristicele materialelor compozite hibride:
- ALustruirea sporită
- BRezistența la fractură
- CStabilitatea culorii
- DRadiotransparență
- EGama largă de nuanțe ale culorii materialului
121Materialele compozite autopolimerizabile sunt produse sub formă de:
- APastă – pastă
- BSeringi
- CCapsule
- DPulbere-lichid
- EPastă – lichid
122Materialele compozite fotopolimerizabile sunt produse sub formă de:
- APastă – pastă
- BSeringi
- CCapsule
- DPulbere-lichid
- EPastă – lichid
123Compoziția pastei de bază a compozitului autopolimerizabil constă din:
- AUmplutură
- BInițiatorul polimerizării
- CMonomer
- DAcceleratorul aminic
- EAcid ortofosforic
124Compoziția pastei catalice a compozitului autopolimerizabil constă din:
- AUmplutură
- BInițiatorul polimerizării
- CMonomer
- DAcceleratorul aminic
- EAcid ortoffosforic
125Numiți avantajele compozitelor autopolimerizabile:
- AGama largă de culori
- BAdeziune buna
- CRezistența în timp
- DPolimerizarea uniformă a întregului strat
- ESe poate de folosit în coafajul direct
126Numiți dezavantajele compozitelor autopolimerizabile:
- ANecesită mult timp în aplicare
- BFormarea microporilor în timpul malaxării
- CUn număr mic de al nuanțelor de culori
- DNu se crează crează adeziune bună
- EÎntunecarea culorii obturației
127Inițiatorul reacției de polimerizare a compozitelor fotopolimerizabile este
- ACalcitonina
- BCamforchinona
- CCeresit
- DTermoamina
- EPeroxidul de benzoil
128Avantajele materialelor compozite fotopolimerizabile sunt:
- APriză controlată
- BStabilitatea îmbunătățită a culorii
- CPriză îndelungată
- DPriză rapidă
129Dezavantajele materialelor compozite fotopolimerizabile sunt:
- ANu se crează o adeziune bună
- BParioada scurtă de lucru
- CÎntunecarea culorii obturației
- DCostul ridicat al materialului
- EImpactul negativ ar razelor ultraviolete asupra ochilor
130Indicații către aplicarea compozitelor prin polimerizare termică:
- ARestaurări a dinților laterali
- BInlay
- CViniri indirecte
- DOnlay
- EFixarea știfturilor intracanalare
131Care este gradul de umplere a compozitelor fluide:
- A60-70%
- B30-50%
- C55-60%
- D65-70%
- E40-60%
132Numiți avantajele compozitelor fuide:
- AElasticitate mică
- BRadiopacitate
- CRezistență suficientă
- DElasticitate înaltă
- ERadiotransparență
133Numiți dezavantajele compozitelor fluide:
- AContracție de polimerizare înaltă
- BRadiotransparență
- CGama mică de nuanțe
- DAdeziune insuficientă
- EContracție de polimerizare joasă
134Indicații pentru utilizarea compozitelor fluide:
- ASigilarea fisurilor
- BObturarea cavităților cervicale de origine necarioasă
- CModelarea bondului dentar
- DRestabilirea adaptării marginale a unei obturații compozite
- EIn calitate de obturație curativă
135Contracția de polimerizare a compozitelor fuide este de:
- A1,6-1,8%
- B2%
- C5%
- D2,5-3%
- E0,5-1%
136Contracția de polimerizare a compozitelor compactabile este de:
- A1,6-1,8%
- B2%
- C5%
- D2,5-3%
- E0,5-1%
137Din ce umplutură pot fi constituite compozitele fluide:
- AMarcofilă
- BMicrofilă
- CMarcohibridă
- DMinifilă
- EMicrohibridă
138Care sunt c aracteristicile compozitelor compactabile:
- ARezistență mică
- BRezistență mare la abraziune
- CContracția de polimerizare joasă
- DRezistență foarte mare
- EContracția de polimerizare de 5%
139Numiți indicațiile către aplicarea compozitelor compactabile
- AModelarea bontului dentar
- BȘinarea dinților
- CObturarea cavităților de clasa I, II, V
- DObturarea într-un singur strat
- ESigilarea fisurilor
140Materialele de obturație radiculară trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
- ASa fie radiopace
- BSă nu irite țesuturile periapicale
- CSă fie ușor de înăturat
- DSă nu producă reacții alergice
- ESă se rezoarbă în timp
141Cerințele către materialele de obturație canalară:
- ASă fie simple în preparare
- BSa fie radiotransparente
- CSă aibă o adeziune bună către pereții canalului radicular
- DSă închidă ermetic canalul radicular
- ESă fie greu de înlăturat din canal
142Numiți cerințele către materialele de obturație radiculară:
- ASă aibă timpul de priză îndelungat
- BSă nu aibă proprietăți cancerigene
- CSă fie greu de înlăturat
- DSă-și modifice volumul în timp
- ESa nu irite țesuturile periapicale
143Dintre următoarele paste plastice, nu face priză în canal:
- Apastă pe bază de oxid de zinc-eugenol (Endometazona)
- Bciment oxifosfat de zinc (ciment hidrofosfat)
- Cpasta cu acţiune antiseptică de durată (Iodoform)
- Dpasta ermetică pe bază de răşini epoxide (Termasil)
- Epasta cu hidroxid de calciu (Endocal)
144 Masele de ambalat pe bază de fosfaţi trebuie să fie topite şi turnate la o temperatură de :
- A60°C
- B120°C
- C300°C
- D700°C
- E250°C
145Proprietate a maselor de ambalat pe bază de sulfaţi este:
- Alipsa porozităţii
- Bduritate scăzută
- Cmodificări în volum
- Dlipsa modificărilor în volum
- Erezistenţă scăzută
146Proprietate a cerii:
- AFluajul. Cerurile au valori identice de fluaj indiferent de tipul de ceară şi de temperatură
- Bceara prezintă conductibilitate termică ridicată, fapt ce facilitează încălzirea ei uniformă evitînd astfel deformările şi contracţiile în interiorul materialului
- Cceara prezintă conductibilitate termică scăzută, fapt ce facilitează încălzirea ei neuniformă şi apariţia contracţiilor şi deformărilor în interiorul materialului
- Dceara se contractă la creşterea temperaturii şi se dilată la răcire
- Etemperatura de topire a cerurilor dentare este diferită de temperatura de topire a componentelor sale
147Proprietate a răşinilor acrilice autopolimerizabile:
- Anu prezintă variaţii volumetrice
- Bposedă o stabilitate cromatică puternică
- Cnu se supune coroziunii
- Dposedă o stabilitate cromatică slabă
- Eîn timp, monomerul devine foarte toxic pentru mucoasa bucală
148Avantajele materialelor compozite fotopolimerizabile sunt:
- APriza rapidă
- BPriza întîrziată
- CStabilitate coloristică
- DGrad variat de transparenţă
- EGamă limitată de nuanţe a culorii şi transparenţă
149Laserul reprezintă o soluţe bună pentru polimerizarea răşinilor diacrilice deoarece acesta prezintă următoarele avantaje:
- ASe emite coerent
- BEste monocromatic
- CUnidirecţional
- DAre putere de penetrabilitate slabă
- EAre putere de penetrabilitate mare (5-6mm)
150Soluţiile de irigare au rolul de a:
- Aantrena detritusurile din canal şi de a facilita eliminarea lor mecanică
- Bspori numărul germenilor patogeni din spaţiul endodontic
- Cdiminua numărul germenilor patogeni din spaţiul endodontic
- Dlăsa intacte detritusurile din canal făcînd inutilă eliminarea lor
- Eposedă acţiune chimică asupra detritusurilor din canal
151Materiale plastice care fac priza în canal:
- Apastele ermetice pe bază de răşini epoxide;
- Bpastele pe bază de oxid de zinc-eugenol
- Cpastele cu acţiune antiseptică de durată
- Dcimenturi oxifosfat de zinc
- Epastele cu acţiune biologică
152Materiale plastice care fac priză în canal:
- APaste cu acţiune antiseptică de durată
- BPaste cu acţiune biologică
- CPaste ermetice pe bază oxid de zinc-eugenol
- DBachelite
- EPaste ermetice pe bază de răşini epoxide
153Materiale plastice care nu fac priză în canal:
- APaste pe bază de oxid de zinc-eugenol
- BCimenturi oxifosfat de zinc
- CBachelite
- DPaste cu acţiune antiseptică de durată(Iodoform)
- EPaste cu acţiune biologică(pe bază de hidroxid de calciu)
154Printre materialele intracanalare dure se enumeră:
- AConurile de gutaperca
- BCimentul oxifosfat de zinc
- CBachelitele
- DConurile de argint
- EConurile din răşini sintetice
155Soluţiile de irigare au rolul de a:
- Aantrena detritusurile din canal şi de a facilita eliminarea lor mecanică
- Bspori numărul germenilor patogeni din spaţiul endodontic
- Cdiminua numărul germenilor patogeni din spaţiul endodontic
- Dlăsa intacte detritusurile din canal făcînd inutilă eliminarea lor
- Eposedă acţiune chimică asupra detritusurilor din canal
156Agenţii chelatori sau acidul citric 10% sunt utilizaţi cu scop de a:
- AÎndepărta resturile organice din canal
- BLăsa ţesuturile organice intacte
- CÎndepărta ţesuturile organice intacte
- DLăsa intacte resturile organice din canal
- EPentru a obţine efect de spumare astfel facilitând evacuarea microorganismelor din canalul radicular
157Materialele pe bază de răşini epoxidice posedă următoarele proprietăţi:
- ASunt radioopace
- BSunt radiotransparente
- CAderă chimic la dentină
- DAderă mecanic la dentină
- EPrezintă duritate foarte mare
158Gutaperca prezintă următoarele caracteristici:
- AEste un material termoplastic
- BSe rămoleşte la 100C
- CSe topeşte la 100C
- DSe sterilizează prin încălzire la temperatură înaltă
- ENu se sterilizează prin încălzire
159Cloroperca se prepară prin dizolvarea unor conuri de gutapercă în Cloroform, la care se mai adaugă:
- AUlei de eucalipt
- BTimol
- CIodoform
- DUlei de cuişoare
- EApă oxigenată
160Cimentul ionomer de sticlă utilizat ca material de obturaţie posedă următoarele proprietăţi:
- AAdeziune mare la dentină
- BAdeziune slabă la dentină
- CToleranţă bună din partea parodonţiului apical
- DAcţiune toxică faţă de parodonţiul apical
- EÎnchidere etanşă
161Scopul cimenturilor glassionomere este de a:
- AAsigură în calitate de sealer o legătură stabilă între peretele canalului radicular şi gutapercă
- BPrevine răspândirea microorganismelor
- CÎn cazul în care în canalul radicular sunt prezente microorganisme restante, acesta nu previne răspândirea lor
- DPrevine posibilitatea de inflamare a ţesuturilor periapicale
- EInduce inflamarea ţesuturilor periapicale
162Pasta iodoformată se obţine prin amestecarea a:
- AIodoformului
- BOxid de zinc
- CUlei de eucalipt
- DTimol
- ECâteva picături de soluţie Walkhoff
163Proprietăţile pastei iodoformate sunt:
- AEfect antiseptic puternic de lungă durată
- BEfect antiseptic de scurtă durată
- CRezorbţie accentuată
- DDacă depăşeşte apexul este iritantă şi poate da un abces medicinos
- EDacă depăşeşte apexul este indiferentă faţă de ţesuturile adiacente
164Indicaţiile pastei iodoformate sunt:
- ATratarea dinţilor la care sunt prezente secreţii apicale
- BObturarea canalelor la dinţii temporari infectaţi
- CCaria profundă
- DCanale obturate incomplet
- ECanale tinere largi, rectilinii
165Pasta cu paraformaldehidă-triopasta GYSI este utilizată în următoarele cazuri:
- AObturaţia radiculară după extirpări devitale în care au fost cateterizate parţial
- BTratarea dinţilor la care sunt prezente secreţii apicale
- CMumifierea în cazul amputaţiei devitale
- DObturarea canalelor la dinţii temporari infectaţi
- EDenudarea accidentală a camerei pulpare la dinţii tineri
166Compoziţia pastei cu paraformaldehidă-triopasta GYSI:
- ATricrezol
- BCreolină
- CParaformaldehidă
- DHidroxid de calciu
- EOxid de zinc
167Dezavantajele răşinilor compozite cu iniţiere prin radiaţie vizibilă incoerentă sunt:
- ATimp prea lung alocat pentru modelare
- BTimp prea scurt alocat pentru modelare
- CColoristică limitată
- DCu timpul culoarea obturaţiei devine mai deschisă
- ECu timpul culoarea obturaţiei devine mai întunecată
168Obturaţia radiculară reprezintă faza finală a tratamentului endodontic şi are ca scopuri:
- AÎnchiderea ermetică a canalelor radiculare pe toată lungimea şi lăţimea lor
- BÎmpiedicarea infectării parodonţiului apical
- CBlocarea germenilor microbieni în canaliculele dentinare
- DÎmpiedicarea cicatrizării osteitelor periapicale
- EAsigurarea vindecării bontului apical
169Hidroxidul de calciu posedă următoarele proprietăţi:
- ADescompune ţesutul necrotic
- BElimină secreţia apicală
- CSporeşte secreţia apicală
- DSolidifică ţesutul necrotic
- EStimulează osteo, dentino şi cementogeneza
170Cerinţele către materialele pentru obturarea radiculară:
- AMaterialele trebuie să fie simple în preparare (malaxare) şi să fie uşor de introdus în canal
- BMaterialele trebuie sa se solidifice maximal pentru a nu mai putea fi evacuate din canal
- CMaterialele trebuie să închidă ermetic canalul radicular
- DMaterialele trebuie să se rezoarbă în timp din canalele radiculare
- EMaterialele trebuie să fie rezistente faţă de microorganisme
171Cerinţele către materialele pentru obturare radiculară:
- ATrebuie să aibă timpul de priză îndelungat
- BTrebuie să aibă acţiune bactericidă
- CTrebuie să fie biologic incompatibile cu ţesuturile periapicale
- DNu trebuie să coloreze ţesuturile dentare
- ETrebuie sa fie radiotransparent
172Caracteristicile pozitive a endoermeticilor pe bază de răşini:
- ASunt stabile în canal, rezistente la umiditate
- BSunt radiotransparente
- CSunt inerte faţă de ţesuturile parodonţiului
- DSunt sensibile la temperatură, de aceea nu se utilizează cu gutaperca fierbinte
- EProprietăţi bune de manipulare (se introduc uşor în canal)
173Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată cu privire la materialele pentru obturare radiculară:
- AMaterialele pentru obturare radiculară trebuie să aibă capacitate de rezorbţie în timp
- BMaterialele pentru obturare radiculară trebuie să fie dificil de evacuat din canal
- CMaterialele pentru obturare radiculară trebuie să se dizolve în salivă
- DMaterialele pentru obturare radiculară trebuie să nu îşi modifice cu timpul volumul
- EMaterialele pentru obturaţie radiculară trebuie să aibă timp de priză rapid
174Pasta cu acţiune antiseptică de durată Iodoform reprezintă:
- Ao pastă plastică care face priză în canal
- Bo pastă plastică care nu face priză în canal
- Cmaterial cu duritate
- Dmaterial utilizat pentru irigarea canalară
- Ematerial de durată utilizat la restaurarea defectelor coronare
175Conurile de gutaperca reprezintă:
- AMateriale plastice care fac priza în canal
- BMateriale plastice care nu fac priza în canal
- CMateriale dure
- DMateriale semidure
- EMateriale care fac priză doar sub influenţa razelor ultraviolete
176Iniţiatorul reacţiei de polimerizare în fotopolimer este reprezentat de camorfochinonă, acesta disociază datorită luminii de undă 400-500nm timp de:
- A5-10sec
- B20-40sec
- C60-90sec
- D90-120sec
- EDurata de acţiune nu contează
177Eucaperca rezultă din:
- ASolubilitatea la cald a gutapercii în clorhexidină încălzită
- BSolubilitatea la cald a gutapercii în ulei de cuişoare
- CSolubilitatea la cald a gutapercii în ulei de eucalipt
- DOmogenizarea gutapercii cu timol
- EOmogenizarea gutapercii cu iodoform
178Caracteristica răşinilor compozite cu iniţiere prin radiaţie vizibilă incoerentă (halogen) este:
- AColoristică vastă
- BNuanţa obturaţiei rămâne stabilă în timp
- CPolimerizare uniformă a întregului strat de material după amestecarea unor părţi egale de paste
- DPolimerizare neuniformă
- EGrad variat de transparenţă
179Caracteristica răşinilor compozite cu iniţiere prin radiaţii ultraviolete:
- AGama limitată de nuanţe a culorii
- BOpacitate
- CTransparenţă
- DTimp scurt alocat pentru modelare
- EPredispoziţie spre apariţia microfisurilor
180Proprietate a hidroxidului de calciu este:
- ASporeşte secreţia apicală
- BSolidifică ţesutul necrotic
- CÎmpiedică cementogeneza
- DEfect bactericid
- EConductibilitate termică crescută
181Caracteristică a endoermeticilor pe bază de răşini:
- ASunt instabile în canal şi sensibile la umiditate
- BSunt radiotransparente
- CSunt sensibile la temperatură, de aceea nu se utilizează cu gutaperca fierbinte
- DSunt toxice faţă de ţesutul parodonţiului
- ESunt termorezistente, fapt ce oferă posibilitatea utilizării acestui material cu gutaperca fierbinte
182Indicaţia pastei iodoformate este:
- ATratarea dinţilor care nu prezintă secreţii apicale
- BObturarea canalelor la dinţii temporari infectaţi
- CCaria profundă
- DCanale obturate incomplet
- ECanale tinere largi, rectilinii
183Următoarele materiale stomatologice pot determina reacţii alergice:
- Amasele ceramice
- Bmetacrilatul de metil
- Caliajele pe bază de Ni-Cr
- Daliajele pe bază de titan
- Eunele materiale de amprentă
184Materialele utilizate cu scop de amprentare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- Aplasticitate
- Bfidelitate
- Cpreţ scăzut
- Dstabilitate dimensională
- Eelasticitate şi rezistenţă mecanică
185În funcţie de tipul de liant conţinut, masele de ambalat se clasifică în:
- Amase de ambalat pe bază de nitraţi
- Bmase de ambalat pe bază de fosfaţi
- Cmase de ambalat pe bază de carbonaţi
- Dmase de ambalat pe bază de silicaţi
- Emase de ambalat pe bază de sulfaţi
186Indicaţiile maselor de ambalat pe bază de sulfaţi sunt:
- Aconfecţionarea tiparelor protezelor acrilice
- Bconfecţionarea tiparelor protezelor metalice realizate din aliaje pe bază de aur
- Cconfecţionarea tiparelor restaurărilor ceramice
- Dunirea şi fixarea într-o anumită poziţie a pieselor protetice metalice care trebuie lipite
- Econfecţionarea tiparelor protezelor metalice realizate din aliaje nenobile
187Proprietăţile răşinilor acrilice autopolimerizabile sunt:
- Avariaţie volumetrică: mai întîi dilatare termică, apoi contracţia de polimerizare, iar la final- contracţie termică
- Bstabilitate volumetrică: răşinile acrilice nu prezintă variaţii de volum
- Cproprietăţi optice: posedă o stabilitate cromatică slabă
- Dproprietăţi optice: posedă cromatică variată în diferite nuanţe
- Ecoroziune: răşina, iniţial translucidă, se opacifiază şi se îngălbeneşte, cu timpul apar microfisuri, datorită cărora se reduce rezistenţa mecanică
188Proprietăţile cerii sunt:
- Adilatare termică: se dilată la creşterea temperaturii şi se contractă la răcire
- Bstabilitate termică: nu prezintă modificări în timpul încălzirii şi răcirii
- Cdeformarea: ceara prezintă conductibilitate termică scăzută, ceea ce facilitează încălzirea ei neuniformă şi apariţia contracţiilor şi deformărilor în interiorul materialului
- Dnu posedă tensiune reziduală
- Enu prezintă deformare în timpul încălzirii
189Următoarele afirmaţii referitoare la culoare şi metodele de determinare a culorii sunt adevărate:
- Aincisivul central are cea mai ridicată valoare a saturaţiei nuanţei dominante corespunzătoare dinţilor naturali
- Bsaturaţia culorii este determinată de energia reflectată de corpul luminos
- Cmetoda vizuală de determinare a culorii este o metodă obiectivă
- Dcaninul are cea mai ridicată valoare a saturaţiei nuanţei dominante corespunzătoare dinţilor naturali
- Emetodele tehnice de determinare a culorii se fac cu ajutorul spectrometrului
190Răşinile acrilice simple prezintă următoarele proprietăţi:
- Aacţiune curativă asupra pulpei dentare
- Bacţiune nocivă asupra pulpei dentare
- Caderenţă bună la smalţ şi dentină
- Dnu sunt atacate de lichidele bucale şi salivă
- Esunt receptive faţă de lichidele bucale şi salivă
191Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la condiţiile impuse materialelor pentru confecţionarea modelelor este adevărată:
- Asă nu prezinte modificări volumetrice
- Bsă prezinte rezistenţă la abrazie
- Cun material posedă o plasticitate cu atât mai mare cu cât este mai fluid
- Dun material posedă o plasticitate cu atât mai mică cu cât este mai fluid
- Esă prezinte stabilitate chimică
192 Hidroxidul de calciu posedă următoarele proprietăţi:
- Astimularea formării dentinei reparatorii
- Bcompatibilitate biologică scăzută
- Ccoagularea ţesuturilor necrotizate
- Dalcalinitate scăzută
- Ecompatibilitate biologic înaltă
193 Cimentul ionomer de sticlă prezintă următoarele proprietăţi:
- Aefect cariostatic datorită degajării lente a fluorului şi a formării unui strat de apatite
- Bproprietăţi antibacteriene
- Cbiocompatibilitate redusă
- Drezistenţă mare la compresiune
- Erezistenţă scăzută la compresiune
194Cimenturile ionomere metalice prezintă următoarele indicaţii:
- Asigilări lărgite
- Breconstrucţii de bonturi
- Cobturarea retrogradă a canalelor radiculare în cazul rezecţiei apexului radicular
- Dînchiderea operatorie şi non- operatorie a perforaţiilor peretelui radicular şi ale fundului cavităţii dintelui
- Eobturaţii definitive la dinţii permanenţi din zona de sprijin fără necesităţi fizionomice
195Ormocerii prezintă următoarele proprietăţi:
- Arezistenţă considerabilă
- Bbiocompatibilitate
- Cstabilitate mică de polimerizare
- Drezistenţă scăzută la abraziere
- Ecantitate infirmă de monomeri reziduali după polimerizare
196Timpul de priză al gipsurilor:
- Acreşte cu proporţia de apă
- Bscade cu proporţia de apă
- Cscade cu scăderea dimensiunii particulelor
- Deste influenţat de timpul de spatulare
- Ecreşte cu scăderea dimensiunii particulelor
197Masele de ambalat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- Aparticulele de pulbere să fie de dimensiuni mici
- Bsă fie poroase
- Cparticulele de pulbere să fie de dimensiuni mari
- Dsă aibă un coeficient de dilatare cât mai mic
- Esă aibă un coeficient de contracţie cât mai mic
198Dentin-pasta prezintă următoarele proprietăţi:
- Autilizare simplă
- Betanşare bună a cavităţii
- Cacţiune antiseptic
- Dadeziune rea faţă de pereţii dentinari
- Eacţiune nocivă faţă de pulpă, intră în reacţie cu substanţele medicamentoase
199Materialul Plastobtur (pasta fără eugenol) prezintă următoarele proprietăţi:
- Aduritate bună, rezistenţă sporită la agenţi mecanici
- Bcoloristică variată
- Caderenţă relativ scăzută faţă de pereţii cavităţii
- Dduritate medie
- Econductor rău de căldură
200Modificarea de volum a masei de ambalat presupune:
- Acontracţia termică.
- Bcontracţia de priză
- Cexpansiunea termică
- Dexpansiunea de priză
- Eexpansiunea hidroscopică
Information
- Description
- Medicine Quiz on Partea 2 Biomateriale în stomatologie, created by No Name on 07/06/2021.
- Author
- No Name
- Language
- English
- Views
- 174
- Tags
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz