Quiz
151-195
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (45)
1Dinții inferiori cu cel mai mare grad de înclinație în sens vestibulo-oral:
- AMolarii
- BCaninii
- CPremolarii
- DIncisivii laterali
- EIncisivii centrali
2La maxilă cea mai mică arcadă, dintre arcada dentară, alveolară și bazală este:
- ABazală
- BAlveolară
- CInferioară
- DSuperioară
- EDentară
3La mandibulă cea mai mică arcadă, dintre arcada dentară, alveolară și bazală este:
- AInferioară
- BSuperioară
- CAlveolară
- DBazală
- EDentară
4Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
- A2,5mm
- B0,25mm
- C0,17mm
- D0,09mm
- E0,35mm
5Periodonțiul este alcătuit din:
- AȚesut mezenchimal calcificat
- BOs alveolar
- CȚesut conjuctiv fibros
- DȚesut epitelial
- EȚesut conjuctiv lax
6Localizarea inserției fibrelor dento-alveolare oblice este:
- Aapexul rădăcinii și osul alveolar subiacent
- B1/3 media a rădăcinii și osul alveolar propiu-zis
- CImediat superior de zona apicală a rădăcinii și osul alveolar propriu-zis
- DZona cervicală radiculară și gingia marginală și aderentă
- ERebordul alveolar și gingia marginală și aderentă
7Localizarea inserției fibrelor dento-alveolare orizontale este:
- ADe la zona cervicală a rădăcinii, sub JAC, la rebordul alveolar al osului alveolar propriu-zis
- BÎntre rădăcinile dinților pliriradiculari
- CLa nivel cervical între fețele rediculare meziale și distale ale dinților adiacenți
- D1/3 media a rădăcinii și osul alveolar propiu-zis
- Eapexul rădăcinii și osul alveolar subiacent
8Localizarea inserției fibrelor gingivale transseptale este:
- AContinuă, în jurul coletului
- BZona cervicală radiculară și gingia marginală și aderentă
- CImediat superior de zona apicală a rădăcinii și osul alveolar propriu-zis
- DRebordul alveolar și gingia marginală și aderentă
- ELa nivel cervical între fețele rediculare meziale și distale ale dinților adiacenți
9Localizarea inserției fibrelor gingivale circulare este:
- AContinuă, în jurul coletului
- BDe la zona cervicală a rădăcinii, sub JAC, la rebordul alveolar al osului alveolar propriu-zis
- Capexul rădăcinii și osul alveolar subiacent
- DZona cervicală radiculară și gingia marginală și aderentă
- EÎntre rădăcinile dinților pliriradiculari
10Funcția de amortizare a periodonțiului prevede:
- AMobilitatea patologică a dintelui în urma acționării forțelor masticatorii
- BMobilitatea fiziologică a dintelui în urma acționării forțelor masticatorii
- CMobilitate în sens mezio-distală a dintelui
- DMobilitate în sens vestibulo-orală a dintelui
- EMobilitate în axul său longitudinal
11Relația centrică este o poziție:
- ANeforțată, nelimitată
- BCondiliană
- CNu este o poziție constantă,stabilă
- DNu poate fi înregistrată, transmisă și reprodusă
- ECare nu coincide cu poziția de intercuspidare maximă
12Relația centrică este determinată de:
- ALigamentele ATM
- BContacte dento-dentare
- CPoziția mandibulei față de maxilă
- DMișcările mandibulei în cele trei direcții
- ETonusul mușchilor ridicatori ai mandibulei
13Relația centrică poate fi influențată de :
- ATonusul mușchilor ridicatori ai mandibulei
- BTonusul mușchilor coborîtori ai mandibulei
- CTonusul mușchilor mobilizatori ai mandibulei
- DContacte dento-dentare
- EMușchii mimici ai feței
14Poziția de relație centrică poate fi determinată în:
- AAbsența ocluziei
- BPrezența contactelor dento-dentare
- CPrezența contracții musculare anormale
- DPrezența poziției de intercuspidare maximă
- EAbsența spațiului de inocluzie fiziologică
15Pentru RC este caracteristic:
- Apoziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Bpoziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Cpoziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Dpoziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
- Epoziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
16Pentru poziţia de OC este caracteristic:
- Acondilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
- Bcondilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
- Ccondilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
- Dcondilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
- Econdilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm
17Curba de ocluzie sagitală Spee este:
- Alinia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilor cuspizilor vestibulari
- Bdreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
- Ctotalitatea dinţilor în arcadele dentare
- Dlinia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
- Elinia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari
18Adîncimea curbei de ocluzie sagitală Spee maximă este:
- ALa nivelul premolarului unu inferior fiind de 3-4 mm
- BLa nivelul molarului unu inferior fiind de 1-3 mm
- CLa nivelul molarului doi inferior fiind de 1-3 mm
- DLa nivelul premolarului doi inferior fiind de 2-3 mm
- ELa nivelul caninului inferior fiind de 1-2 mm
19Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
- Adinţii laterali superiori nu întretaie planul de ocluzie
- Bdinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
- Cdinţii laterali inferiori întretaie planul de ocluzie
- Ddinţii laterali inferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
- Edinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie
20Cu cît curba sagitală Spee este mai pronunțată cu atît:
- APermite existența unor cuspizi mai înalți și mai adînci
- BTulburările funcționale ale ocluziei sunt mai accentuate
- CRelieful ocluzal al dinților laterali trebuie să fie mai șters
- DDinții tind să se deplaseze spre mezial
- EMai mult tinde să propulseze mandibula
21Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:
- Alinia de contact a arcadelor dentare antagoniste
- Bdreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
- Ccurba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
- Dlinia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
- Esegmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital
22In plan frontal curba Monson –Wilson are:
- AConcavitatea orientată superior
- BConcavitatea orientată inferior
- CDreaptă
- DConvexitatea orientată superior
- EConvexitatea orientată inferior
23Din tipurile de ocluzie patologică fac parte:
- AOcluzia ortognată
- BOcluzia opistognată
- COcluzia cap-la-cap
- DOcluzia distală
- EOcluzia biprognată
24Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
- Adreaptă sau cap-la-cap
- Bdeschisă
- Cîncrucişată
- Dînchisă
- Eadîncă
25Prognația corespunde următoarei clase după Angle:
- AClasa I
- BClasa II
- CClasa III
- DClasa IV
- EClasa V
26La semnele ocluziei distale se referă:
- APoziția distală a molarului inferior față de molarul superior
- BPoziția mezială a molarului inferior față de molarul superior
- CCuspizii palatinali ai molarilor superiori acoperă cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori
- DLinia mediană deviată spre distal sau mezial
- EPoziția linguală a molarilor inferiori față de molarii superiori
27La semnele ocluziei meziale se referă:
- APoziția linguală a molarilor inferiori față de molarii superiori
- BPoziția vestibulară a molarilor superiori față de molarii inferiori
- CPoziția mezială a molarilor inferiori față de molarii superiori
- DPoziția distală a molarului inferior față de molarul superior
- ELinia mediană deviată spre distal sau mezial
28La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
- Afiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
- Bcontact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
- Ccuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
- Dcheia ocluziei Angle nu este dereglată
- Elipsa contactului între dinţii frontali
29Ocluzia deschisă se caracterizează prin:
- AFrontalii superiori îi depășesc pe cei inferiori cu 1/3
- BFrontalii superiori nu ating frontalii inferiori
- CFrontalii superiori depășesc pe cei inferiori cu ½
- DProtruzia bimaxilară frontalilor
- ERetruzia bimaxilară frontalilor
30Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:
- Afiecare dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
- Bfiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
- Cfiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
- Dfiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
- Edinţii între arcadele dentare nu contactează
31Planul de ocluzie în zona frontală trece:
- Ape marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
- Bpe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
- Cpe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
- Dîn zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
- Eîn zona cervicală a incisivilor superiori
32Planul orizontal Camper trece:
- Ade la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
- Bde la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
- Cde la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditive externe
- Dpe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
- Epe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori
33Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
- Acuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
- Bcuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
- Ccuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
- Dcuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
- Ecuspizii palatinali numai a molarilor superiori
34Prima grupă de cuspizi de sprijin este reprezentată de:
- ACuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
- BMarginile incizale ale frontalilor inferiori
- CCuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
- DMarginile incizale ale frontalilor superiori
- ECuspizii vestibulari ale premolarilor și molarilor superiori
35În grupa a doua de cuspizi de sprijin se includ:
- ACuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
- BMarginile incizale ale frontalilor superiori
- CMarginile incizale ale frontalilor inferiori
- DCuspizii vestibulari ale premolarilor și molarilor superiori
- ECuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
36Din grupa a treia de cuspizi de sprijin fac parte:
- AMarginile incizale ale frontalilor superiori
- BCuspizii vestibulari ale premolarilor și molarilor superiori
- CCuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
- DCuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
- EMarginile incizale ale frontalilor inferiori
37Contactul tripodic se realizează în:
- AÎn două puncte
- BÎn patru puncte
- CÎntr-un punct
- DÎn cinci puncte
- EÎn trei puncte
38Supraocluzia adîncă se consideră cînd:
- AFrontalii superiori ating marginile incisale a frontalilor inferiori
- BFrontalii superiori acoperă în 2/3 frontalii inferiori
- CFrontalii superiori acoperă în 1/3 frontalii inferiori
- DFrontalii superiori acoperă dinții inferiori pînă la linia coletului
- EFrontalii superiori nu ating frontalii inferiori
39Supraocluzia totală se consideră cînd:
- AFrontalii superiori acoperă în 1/3 frontalii inferiori
- BFrontalii superiori ating marginile incisale a frontalilor inferiori
- CFrontalii superiori acoperă în 2/3 frontalii inferiori
- DFrontalii superiori acoperă dinții inferiori pînă la linia coletului
- EFrontalii superiori nu ating frontalii inferiori
40După criteriul morfologic Angle a încadrat anomaliile dento-maxilare în:
- APatru clase
- BDouă clase
- CTrei clase
- DCinci clase
- EȘase clase
41La mișcarea de lateralitate condilul pe parte nelucrătoare se deplasează:
- AAnterior,medial și inferior
- BInferior, lateral
- CSuperior, posterior
- DSuperior, anterior
- EPosterior,medial și inferior
42Fenomenul Cristhensen sagital se caracterizează cu:
- Aapariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
- Bcontacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
- Ccontacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
- Dcontracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- Ecu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
43Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:
- Aapariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
- Bapariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
- Cabsenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
- Dcontacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
- Econtracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
44Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:
- Acontracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- Bcontracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
- Cde gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
- Dstereotipul actului de masticaţie
- Ecaracterul produselor alimentare
45Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
- Aactului de deglutiţie
- Bcurburii de ocluzie sagitală Spee
- Cplanului de ocluzie
- Dariilor ocluzale
- Ecurburii de ocluzie transversale Monson-Wills
Information
- Description
- University Examene Quiz on 151-195, created by kkk d on 10/06/2021.
- Author
- kkk d
- Language
- English
- Views
- 480
- Tags
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz