Quiz
Patologie stoma 2
Questions in this quiz (63)
1Variantele de chisturi ale maxilarelor:
- Aseros
- Bfibrinos
- Cmucipar
- Dfolicular
- Eradicular
2Tabloul morfologic al chistului radicular include următoarele semne, cu excepția:
- A0,5-3,0 cm în diametru
- Btapetat cu epiteliu pavimentos
- Csechestre osoase
- Dperetele fibros
- Einfiltraţie inflamatorie
3Afecţiunile dobîndite ale glandelor salivare sunt următoarele, cu excepția
- Asialoadenită
- Bsialolitiază
- Canomalii de dezvoltare
- Dchisturi
- Etumori
4Sialoadenita primară se întîlneşte în:
- Aparotidita epidemică
- Btuberculoză
- Csarcoidoză
- Dcitomegalie
- Etoxoplasmoză
5Cauzele sialoadenitei secundare:
- Aalergii locale
- Bbacterii
- Cvirusuri
- Dintoxicații cu săruri ale metalelor grele
- Efactori mecanici
6Variantele morfologice de sialoadenită acută:
- Acatarală
- Bseroasă
- Cfibrinoasă
- Dpurulentă
- Ehemoragică
7Formele clinico-morfologice de cheilită sunt următoarele, cu excepția:
- Aexfoliativă
- Bpapilară
- Cglandulară
- Dde contact
- Emeteorologică
8Formele clinico-morfologice de glosită:
- Aspecifică
- Bexfoliativă
- Cromboidă
- Dnespecifică
- Ehipertrofică
9Grupele principale de stomatite după etiologie sunt următoarele, cu excepția:
- Atraumatice
- Binfecţioase
- Calergice
- Dîn pneumopatii
- Eîn dermatoze
10Variantele frecvente de stomatită după caracterul inflamației sunt următoarele, cu
excepția:- Acatarală
- Bulceroasă
- Cgangrenoasă
- Dfibrinoasă
- Edescuamativă
11Bolile infecţioase cu manifestări bucale:
- Agripa
- Brujeola
- Cscarlatina
- Dvaricela
- Epoliomielita
12Afecţiuni dermatologice cu manifestări bucale:
- Alichenul plan
- Bscabia
- Cpemfigus
- Ddermatita herpetiformă
- Estreptodermia
13Boli de sânge cu manifestări bucale sunt următoarele, cu excepția:
- Aanemia hipocromă
- Banemia pernicioasă
- Ceritremia
- Dagranulocitoza
- Eanemia posthemoragică acută
14Avitaminoze însoţite de manifestări bucale:
- Ahipovitaminoza A
- Bavitaminoza D
- Cavitaminoza B2
- Davitaminoza B1
- Eavitaminoza C
15Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare:
- Acelulele
- Bfibrele conjunctive
- Cpereţii vasculari
- Dfibrele nervoase
- Esubstanţa fundamentală
16. Necroza de colicvaţie:
- Aeste o formă a gangrenei pulpare
- Beste produsă sub acţiune enzimatică
- Ceste dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei
- Dfrecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale
- Epoate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină
17Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi:
- Atraumatisme cu intensitate redusă, dar repetate
- Bluxaţii, intruzii
- Cdiabet, hipertensiune arteriala
- Dtemperaturi mai mari de 75°C
- Etemperaturi sub 0°C
18Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele:
- Aeste o mortificare aseptică a pulpei dentare
- Bdintele este modificat la culoare
- Ctestele biochimice sunt negative
- Dtestele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals pozitiv
- Etoate răspunsurile sunt corecte
19Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:
- Aspasme vasculare prelungite urmate de ischemie
- Bavitaminozele (A şi C)
- Cmicroorganismele ajunse în spaţiul endodontic
- Dstări fiziologice: menstruaţia, travaliul prelungit
- Eluxaţii cu intruzii
20 După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic:
- Ase produce o necroză de coagulare
- Bse produce o necroză de colicvaţie
- Cdeschiderea camerei pulpare produce o sângerare abundentă
- Dpulpa necrozată are aspect uscat
- Epulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu
21Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în:
- Anecroza pulpară
- Bpulpita cronică
- Cgangrena pulpară
- Dpulpita acută seroasă
- Epulpita acută purulentă
22Microorganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt:
- Astreptococi beta hemolitici
- Bstafilococul alb
- Cstafilococul auriu
- Dgonococi
- Epneumococi
23Gangrena umedă se caracterizează prin:
- Ațesut pulpar putrificat ferm
- Bimagine radiologică cu modificări periapicale
- Cțesut pulpar putrificat foarte moale
- Dpierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei
- Epierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei
24Necroza de coagulare se caracterizează prin:
- Apulpa uscata
- Bpulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu
- Cconsistenta pulpara este redusa
- Dextirparea se realizează destul de ușor cu instrumente de canal
- Eapare adesea după arsenic
25Necroza de colicvație este produsă prin:
- Aenzime vegetale
- Benzime animale
- Carsenic
- Dbradichinina
- Esoluții antiseptice
26Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniți din:
- Acavitatea bucala
- Bchisturi de vecinătate
- Ccanal radicular lateral
- Dosul alveolar
- Enici un răspuns corect
27 Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele:
- Adinte cu transparenţa mai mare decât a dinţilor vecini;
- Bdurere la excitanţii termici;
- Cdurere la excitanţi chimici;
- Ddinte cu coloraţie modificată, brună sau galben-cenuşie
- Edurere la percuţia în ax a dintelui.
28Diagnosticul pozitiv in necroza pulpară este determinat pe baza
- Amodificarea culorii dintelui
- Bhipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară
- Chipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular
- Dteste de vitalitate pozitive
- Eînsămânţare bacteriană pozitivă
29Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:
- Aspasme vasculare prelungite, urmate de ischemie
- Bavitaminoze
- Cmicroorganisme ajunse în spaţiul endodontic
- Dluxaţii, intruzii
- Eintoxicaţii exogene cu diferite metale grele
30Un factor cauzator al gangrenei pulpare este:
- Aformolul
- Bcreșterile mari și bruște de temperatură
- Cacțiunea unor enzime de proveniență bacteriană
- Ddezechilibrul circulator
- Epansamentul arsenical
31Necroza pulpară poate evolua spre:
- Arămâne o perioada in acest stadiu
- Bvindecare spontană
- Cpulpita cronică cu camera pulpară închisă
- Dgangrena pulpară
- Efractura dentară
32Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:
- Amodificarea brutala a pH-ului;
- Bprecipitarea proteinelor plasmatice și lezarea membranei celulare;
- Cparalizia pereților vasculari;
- Dblocarea respirației celulare;
- Edepolimerizarea colagenului.
33Parodontita apicală acută hiperemică:
- Areprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare
- Breprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale
- Creprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical
- Dreprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar
- E. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular
34Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
- Amodificările vasculare
- Bmodificările chimice
- Cmodificările enzimatice
- Ddurere
- Eresorbție osoasa
35 Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial își pot avea originea în:
- Aresturile epiteliale Malassez
- Bmucoasa sinusală
- Cmucoasa bucala in cazul unor fistule
- Dpulpa dintelui
- Eosul alveolar
36Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasă se caracterizează prin:
- Aturgescența vasculară
- Bligamente alveolare îngroșate
- Cfenomene de agregare eritrocitară
- Dfragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey
- Ecorticala internă alveolară prezintă un contur neregulat
37Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizează prin:
- Aprezența unui infiltrat leucocitar bogat;
- Bdurerea este localizată;
- Ctensiune mare intratisulară
- Dtumefierea și infiltrarea mucoasei;
- Eliza țesutului osos.
38Identificați evoluția și complicațiile în parodontita apicală acută purulentă:
- Aresorbție radiculară externă de natura iatrogenică
- Bfistulizare, resorbție și vindecare temporară
- Ccomplicare cu un proces osteomielitic
- Dresorbție radiculară internă de natura microbiană
- Esupurația lojelor și a spațiilor cervico-faciale
39Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasă se caracterizează prin:
- Ase formează așa numitele leziuni de granulom conjunctiv
- Bla periferia formațiunii, aglomerarea celulară este mai mare decât in interior
- Cvase sanguine cu pereți îngroșați și lumenul îngustat
- Dprezența infiltratului limfo-poliblastic
- Eapar zone de țesut osos dens cu puține trabecule osoase și spații intratrabeculare
40În granulomul simplu conjunctiv după mecanismul de formare se disting
următoarele zone:- Azona de stimulare
- Bzona de colicvație
- Czona de iritație
- Dzona exudativă
- Ezona de necroza
41Vindecarea plăgilor după incizia chirurgicală a supurațiilor se va realiza:
- Aprin prima intenție
- Bprin secunda intenție
- Cdupă sutura intradermică
- Ddupă sutura în planuri anatomice
- Edupă sutura de poziție
42Flegmonul este o supurație difuză în care:
- Aexistă o colecție de fibrină
- Bexistă țesut necrotic datorită lizei purulente
- Cnu este modificată temperatura corporală
- Dnivelul leucocitelor din sânge este normal
- Eapare constant poliuria
43În abcesul spațiului vestibular, faza subperiostală este dominată:
- Ade congestia tegumentului
- Bde febră înaltă
- Cde congestia mucoasei corespunzătoare dintelui cauzal
- Dde dureri intense
- Estare generală intens alterată
44Flegmonul de planșeu bucal poate determina:
- Atromboza septică a sinusurilor craniene
- Bmeningita septică
- Cpareza de nerv facial
- Dmediastinita acută
- Egangrena pulmonară
45Fasciita necrozantă:
- Ase referă la o supurație gravă a parților moi
- Beste determinată de o flora exclusiv anaerobă
- Cpoarta de intrare poate fi decelată cu ușurință întotdeauna
- Ddebutează cu manifestări clinice specifice
- Epoarta de intrare nu poate fi decelată întotdeauna cu ușurință
46Osteoperiostita
- Aeste o reacție inflamatorie osoasă localizată
- Bdiagnosticul diferențial se face cu osteomielita
- Cdiagnosticul se stabilește doar pe baza examenului anatomopatologic
- Dtratamentul constă în sechestrectomie
- Eeste o reacție inflamatorie osoasă generalizată
47Sifilisul cu localizare în teritoriul OMF(oro- maxilo-facial):
- Aeste o infecție contagioasă nespecifică
- Bevoluează în mai multe stadii
- Cstadiul terțiar prezintă gome la nivelul țesuturilor moi
- Ddiagnosticul pozitiv se stabilește pe baza reacțiilor serologice specifice
- Etratamentul este chirurgical
48Flegmonul planșeului bucal:
- Ase mai numește angina Ludwig
- Bprocesul supurativ cuprinde spațiul submandibular, sublingual și submentonier
- Csupurația difuză se poate extinde spre spatiul laterocervical
- Dfocarul patologic este localizat cel mai frecvent la nivelul spațiului pterigomandibular
- Efocarele primare sunt procesele septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale
molarilor de minte superiori
49Adenita acută supurată se caracterizează prin:
- AColecție difuză
- BColecție bine delimitată
- C. la periferie se determină periadenita
- DTegumentele acoperitoare sunt congestive
- EStarea generală nu este alterată
50Sinusul maxilar:
- Aeste o cavitate anexa a foselor nazale
- Bse deschide in meatul superior
- Cse deschide in meatul mijlociu
- Dse deschide in meatul inferior
- Eeste implicat in apărarea imuna nespecifică
51Mucoasa care acoperă peretele sinusului maxilar este :
- Aformată dintr-un epiteliu cu ortokeratoză
- Bformată dintr-un epiteliu cu parakeratoză
- Cformată dintr-un epiteliu cilindric, cu cili
- Dformată dintr-un epiteliu pluristratificat
- Eformată dintr-un epiteliu de tip respirator
52În sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze
succesive:- Atumor, calor și dolor
- Bcongestivă, catarală și supurată
- Cmarginația fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
- Dexudativă, de granulare și epitelizare
- Epermeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
53În sinuzita maxilară cronică, mucoasa este:
- Acongestionată
- Bhiperplaziată
- Catrofiată
- Dcu formațiuni polipoide si chistice
- Eprofund alterată
54Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt:
- ACorpi străini restanţi în plagă
- BSutura plăgii sub tensiune
- CVârsta pacientului
- DPlăgi zdrobite
- EImunosupresia
55Chistul branhial:
- AEste adenopatie laterocervicală
- BEste manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin
- CTrebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical
- DAbordul chirurgical este pe cale intraorală
- EPoate maligniza
56Chistul canalului tireoglos:
- ASe mai numește și chistul median al gâtului
- BApare numai la copil
- CPoate fistuliza tegumentar
- DApare laterocervical, în 1/3 superioară
- ETrebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom
57Sialochistul
- ASe datorează dilatației chistice a canalului de excreție a glandelor salivare accesorii
- BApare doar la vârstnici
- CApare frecvent la nivelul buzei superioare
- DPoate fi localizat și in parotida
- EPoate apare pe podeaua sinusului maxilar
58Mucocelul
- AEste o tumoră malignă
- BApare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale
- CSunt frecvente la nivelul mucoasei jugale
- DConsistența este fluctuentă
- EEste foarte dureros la palpare
59Ranula se caracterizează prin:
- Areprezintă un chist de retenție sublingual
- Bconține un lichid vâscos incolor
- CSe poate perfora spontan
- Dse complicată frecvent cu supurație
- Eapare numai la adulți
60 Chistul sebaceu:
- AAre originea în celulele adipoase din derm
- BIa naștere prin blocarea secreției glandelor salivare
- CÎși are originea la nivelul foliculului pilos
- DApare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale
- ECavitatea chistică este umplută de sebum
61Epulis fissuratum:
- AEste o tumoră malignă a cavității orale
- BApare la purtatorii de proteza mobila
- CSe localizează pe mucoasa jugală
- DMucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic
- ERidică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne
62Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugală, mai este
cunoscut și sub denumirea de:- AEpulis Fibros
- BEpulis granulomatos
- CEpulis angiogranulomatos
- DBotriomicom
- EHiperplazie papilomatoasa
63 Granulomul periferic cu celule gigante:
- AEste asociat cu hiperparatiroidismul
- BEste prevalent la sexul masculin
- CApare mai frecvent la vârste tinere
- DEste localizat palatinal
- ESe mai numește epulis cu celule gigante
Information
- Description
- exam morfopat Quiz on Patologie stoma 2, created by Adriana Mindru on 04/01/2021.
- Author
- Adriana Mindru
- Language
- English
- Views
- 1,925
- Tags
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz