Quiz
Sistemul cardiovascular. Generalități - Inima şi pericardul –
Questions in this quiz (98)
1CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:
- AA. Arteriale.
- BB. Venoase
- CC. Suprasistemice
- DD. Arteriolo-venulare.
- EE. Intersistemice.
2CS Anastomozele intrasistemice reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite de la:
- AA. Artere.
- BB. Vene.
- CC. Unul şi acelaşi vas matern.
- DD. Vase magistrale.
- EE. Vase intraorganice.
3CS Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:
- AA. Artere şi vene intraorganice.
- BB. Vene profunde.
- CC. Vase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp.
- DD. Vase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice.
- EE. Anastomoze arterio-venoase
4CM Distribuirea vaselor sangvine intraorganice depinde de:
- AA. Distanţa, la care se află organul de la vasul magistral.
- BB. Dimensiunile organului.
- CC. Rolul funcţional al organului.
- DD. Numărul surselor de irigare
- EE. Structura organului.
5CM Mica circulaţie include:
- AA. Patul microcirculator al plămânilor
- BB. Venele cave.
- CC. Arterele pulmonare dreaptă şi stângă
- DD. Trunchiul pulmonar
- EE. Două vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi.
6. CS Cu privire la trunchiul pulmonar:
- AA. Porneşte din ventriculul stâng.
- BB. Porneşte din ventriculul drept.
- CC. Se bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă.
- DD. Reprezintă vasul circulaţiei mari.
- EE. Transportă sânge îmbogăţit cu O2.
7CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
- AA. Aorta porneşte din ventriculul drept.
- BB. Aorta porneşte din ventriculul stâng.
- CC. Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng.
- DD. Vena cavă superioară se varsă în atriul drept.
- EE. Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng
8CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
- AA. Aorta porneşte din ventriculul drept.
- BB. Aorta porneşte din ventriculul stâng
- CC. Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng.
- DD. Vena cavă superioară se varsă în atriul drept.
- EE. Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng.
9CM Ramurile parietale ale aortei:
- AA. Irigă pereţii cavităţilor trunchiului.
- BB. Vascularizează viscerele.
- CC. Sunt pare.
- DD. Sunt impare.
- EE. Vascularizează o anumită zonă a unui organ.
10CS Ramurile viscerale ale aortei vascularizează:
- AA. Organele extracavitare.
- BB. Numai organele pare.
- CC. Numai organele impare.
- DD. Organele din cavităţile trunchiului.
- EE. Numai organele cavitare.
11CM Venele se caracterizează prin:
- AA. Viteza mică a fluxului sangvin.
- BB. Presiunea joasă a sângelui
- CC. Prezenţa valvulelor.
- DD. Structura histologică variată
- EE. Absenţa structurilor musculare.
12CS Numărul venelor:
- AA. Depăşeşte numărul arterelor.
- BB. E identic cu cel al arterelor.
- CC. E mai redus decât al arterelor.
- DD. Este independent de numărul arterelor.
- EE. Depinde de numărul arterelor.
13CM Anastomozele venoase pot fi:
- AA. Venulo-arteriale.
- BB. Intrasistemice
- CC. Intersistemice.
- DD. Extraorganice.
- EE. Intraorganice.
14850. CM Anastomozele arteriale:
- AA. Formează arcuri şi reţele arteriale.
- BB. Se întâlnesc doar la viscere.
- CC. Sunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor.
- DD. Asigură vascularizarea uniformă a organului.
- EE. Nu au rol deosebit de important.
15851. CS Arterele terminale:
- AA. Până la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine.
- BB. Formează rete mirabile.
- CC. Reprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe.
- DD. Transportă sânge venos.
- EE. Reprezintă vase comunicante.
16852. CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt:
- AA. Divergent (răsfirat, difuz).
- BRadiar
- CMixt
- DD. Magistral (convergent).
- EE. Pe traiect.
17853. CM Sistemul vascular:
- AA. Constituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa.
- BB. Realizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea
deşeurilor metabolice. - CC. Realizează schimbul de gaze.
- DD. Include artere, vene şi vase limfatice.
- EE. Transportă numai limfa.
18854. CS Sistemul microcirculator include:
- AA. Patul microcirculator.
- BB. Patul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile
intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor. - CC. Arteriole, precapilare, capilare şi postcapilare.
- DD. Precapilare, capilare şi postcapilare.
- EE. Arteriola, venula şi patul limfomicrocirculator.
19855. CS Modulul microvascular include:
- AA. Arteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul
limfomicrocirculator - BB. Componente sangvine, limfatice şi interstiţiale.
- CC. Patul hemomicrocirculator.
- DD. Complexe cu componente limfatice şi interstiţiale.
- EE. Ramificările arterelor extra- şi intraorganice.
- AA. Arteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul
20856. CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:
- AA. Ventriculul stâng (în cea mai mare parte).
- BB. Atriul drept (parţial).
- CC. Atriul stâng.
- DD. Ventriculul drept.
- EE. Trunchiul pulmonar şi aorta ascendentă.
21857. CM Cordul cu pericardul se află în:
- AA. Mediastinul inferior (PNA).
- BB. Mediastinul superior (PNA).
- CC. Mediastinul posterior (BNA).
- DD. Mediastinul mediu (PNA).
- EE. Mediastinul anterior (PNA).
22858. CM Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:
- AA. Poate avea formă ovală sau rotundă.
- BB. Mai des aminteşte forma unui con.
- CC. Îmbracă forma unui oval retezat.
- DD. E de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior.
- EE. Are forma unui con retezat .
23859. CM Cordului i se disting feţele:
- AA. Anterioară.
- BB. Posterioară.
- CC. Superioară.
- DD. Sternocostală.
- EE. Diafragmatică.
24860. CS Pe o radiogramă anterioară cordului i se disting marginile:
- AA. Pulmonare.
- BB. Laterale.
- CC. Dreaptă şi stângă.
- DD. Mediastinale.
- EE. Pleurale.
25861. CM La exteriorul inimii se observă şanţurile:
- AA. Coronar.
- BB. Aortic.
- CC. Interventricular anterior.
- DD. Apical.
- EE. Interventricular posterior.
26862. CS Inimii i se disting camerele:
- AA. Două atrii şi două ventricule.
- BB. Două ventricule şi două auricule.
- CC. Două atrii, două ventricule şi două auricule.
- DD. Două atrii, două ventricule şi un con arterial.
- EE. Un ventricul şi două atrii.
27863. CM Atriul drept:
- AA. Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii.
- BB. Se află anterior de venele pulmonare drepte.
- CC. În peretele său se conţine nodul sinuatrial.
- DD. Are forma unui cub.
- EE. Se dezvoltă din sinusul venos (parţial).
28864. CM In atriul drept se deschid:
- AA. Venele pulmonare drepte.
- BB. Vena cavă superioară.
- CC. Sinusul coronarian.
- DD. Venele mici ale cordului.
- EE. Vena cavă inferioară.
29865. CM În atriul drept se disting valvele:
- AA. Sinusului coronarian.
- BB. Venelor mici ale cordului.
- CC. Venei cave inferioare.
- DD. Venelor pulmonare drepte.
- EE. Venei cave superioare.
30866. CM Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:
- AA. Septul interatrial.
- BB. Faţa internă a pereţilor auriculari.
- CD. Peretele posterior.
- DE. În jurul orificiului sinusului coronarian.
- EC. Pe peretele anterior.
31867. CM Pe peretele posterior al atriului drept se află:
- AA. Orificiul atrioventricular drept.
- BB. Creasta terminală.
- CC. Tuberculul intervenos.
- DD. Sinusul venelor cave.
- EE. Fosa ovală.
32868. CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:
- AA. Fosa ovală.
- BB. Tuberculul intervenos.
- CC. Limbul fosei ovale.
- DD. Muşchi pectinaţi.
- EE. Nodul atrioventricular.
33869. CS Pe peretele posterior al atriului stâng există:
- AA. Orificiul venei cave inferioare.
- BB. Patru orificii ale venelor pulmonare.
- CC. Fosa ovală.
- DD. Orificiul atrioventricular stâng.
- EE. Orificiul sinusului coronarian.
34870. CM Din interior pereţii atriului stâng:
- AA. Sunt aproape netezi.
- BB. Conţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă.
- CC. Sunt străpunşi de venele mici ale cordului.
- DD. Alocuri de la ei pornesc muşchi papilari.
- EE. Sunt accidentaţi uniform.
35871. CM Ventriculul drept:
- AA. Se află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng.
- BB. Are forma unei piramide triedre inversate.
- CC. Peretele lui medial e constituit de septul interventricular.
- DD. Peretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit.
- EE. Constituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii .
36872. CM Cavitatea ventriculului drept:
- AA. Recepţionează sânge venos din atriul drept.
- BB. E separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular.
- CC. E compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta
supraventriculară. - DD. În ea proemină muşchii papilari.
- EE. E mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng .
37874. CM Ventriculul stâng:
- AA. Are o formă conică.
- BB. Cavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta.
- CC. Conţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari.
- DD. Faţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.
- EE. Are pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept.
38873. CS Pereţii ventriculului drept:
- AA. Sunt mai groşi ca la cel stâng.
- BB. Au faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari.
- CC. Conţin orificii ale venelor mici ale inimii.
- DD. Septul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi.
- EE. Conţin coarde tendinoase.
39875. CM Valva atrioventriculară dreaptă:
- AA. Constă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală.
- BB. De obicei e dotată cu trei muşchi papilari.
- CC. E ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului.
- DD. În sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului.
- EE. Cuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu.
40876. CM Valva mitrală:
- AA. Constă din două cuspide - anterioară şi posterioară.
- BB. Fiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior.
- CC. Se proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern.
- DD. Focarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală
- EE. Cuspidele ei conțin fascicule musculare.
41877. CM Cu privire la muşchii papilari:
- AA. Reprezintă formaţiuni rudimentare.
- BB. Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare.
- CC. Deschid valvele atrioventriculare în diastolă.
- DD. Reglează poziția coardelor tendinoase în sistolă.
- EE. Forma lor e variabilă.
42878. CM Peretele cardiac constă din:
- AA. Pericard.
- BB. Miocard.
- CEpicard
- DD. Endocard.
- EE. Mezocard.
43879. CM Endocardul:
- AA. Tapetează miocardul din interior.
- BB. Nu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase.
- CC. Duplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar.
- DD. Reprezintă o pătură fină şi transparentă.
- EE. Nu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase.
44880. CM Miocardul atriilor:
- AA. Constă din cardiomiocite.
- BB. E comun cu cel al ventriculelor.
- CC. În atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat.
- DD. Stratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase.
- EE. Muşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale.
45881. CM Miocardul ventriculelor:
- AA. Se compune din straturile extern, mediu şi intern.
- BB. La nivelul apexului stratul extern trece in cel intern.
- CC. Straturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul.
- DD. Stratul mediu e comun pentru ambele ventricule.
- EE. Muşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale
stratului intern.
46882. CM Septul interventricular:
- AA. Reprezintă un perete muscular.
- BB. I se disting porţiunile musculară şi membranoasă.
- CC. E tapetat cu endocard.
- DD. Separă ventriculele de atrii.
- EE. La copii constă numai din porţiunea musculară.
47883. CM Epicardul:
- AA. Reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros.
- BB. Are o structură similară cu cea a membranelor seroase.
- CC. Deoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent.
- DD. Tapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari.
- EE. Se continuă cu foiţa parietală a pericardului seros.
48884. CM Inima la nou-născut:
- AA. E de formă sferică.
- BB. Are o masă generală de cca 24 g.
- CC. E situată mai sus şi are o poziţie orizontală.
- DD. Faţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a
ventriculului stâng. - EE. Nu posedă muşchi papilari.
49885. CM Inima la copil:
- AA. Creşte mai intens în primul an de viață.
- BB. Are linii limitrofe care diferă de cele ale adultului.
- CC. Are muşchii papilari atrofiaţi.
- DD. Nu posedă trabecule cărnoase.
- EE. În septurile interatrial şi interventricular există orificii.
50886. CM Cu privire la proiecţia inimii:
- AA. În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre
stânga de linia mediosternală - BB. Linia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II.
- CC. Linia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de
marginea dreaptă a sternului. - DD. Linia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă.
- EE. Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV.
- AA. În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre
51
887. CS Apexul inimii se proiectează:- AA. La nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă.
- BB. La nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga.
- CC. În spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga.
- DD. În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă.
- EE. La copii nu se proiectează.
52888. CS Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit:
- AA. În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern.
- BB. În spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern.
- CC. În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă.
- DD. În spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern.
- EE. În zona de proiecție a apexului.
53889. CS Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:
- AA. În spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern.
- BB. În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern.
- CC. La nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga.
- DD. Pe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta.
- EE. În spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern.
54890. CM Cu privire la pericardul fibros:
- AA. Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei.
- BB. E separat de stern prin muşchii sternali.
- CC. La nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora.
- DD. E tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului.
- EE. Din anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură.
55891. CM Pericardul seros:
- AA. Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală.
- BB. Foiţa lui viscerală tapetează epicardul.
- CC. Produce lichid pericardic.
- DD. E fixat de stern prin ligg. sternopericardiace.
- EE. Conține lamina muscularis pericardii.
56892. CM Cavitatea pericardului:
- AA. E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros.
- BB. Reprezintă un spaţiu capilar.
- CC. Conţine o cantitate infimă de lichid seros.
- DD. I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular.
- EE. Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare.
57893. CM Sinusul transvers al pericardului:
- AA. Reprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului.
- BB. Din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros.
- CC. Din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros.
- DD. Comunică cu sinusul coronarian.
- EE. Graţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat.
58894. CM Sinusul oblic al pericardului:
- AA. Se află sub faţa diafragmatică a inimii.
- BB. Pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.
- CC. E delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi.
- DD. Peretele lui anterior e format de miocardul atriului drept.
- EE. Se continuă cu sinusul transvers.
59895. CM Scheletul moale al inimii include:
- AA. Aparatul ligamentar al pericardului.
- BB. Inelele fibroase drept şi stâng.
- CC. Inelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar.
- DD. Triunghiurile fibroase drept şi stâng.
- EE. Porţiunea membranoasă a septului interventricular.
60896. CM Pe viu inima poate fi explorată prin:
- AA. Stenoza trunchiului pulmonar.
- BB. Defectul septului interventricular.
- CC. Hipertrofia ventriculului stâng.
- DD. Defectul septului interatrial.
- EE. Hipertrofia ventriculului drept.
61899. CM Faţa inferioară (diafragmatică) a cordului:
- AA. Vine în raport cu centrul tendinos al diafragmului.
- BB. Se sprijină pe partea sternală a diafragmului.
- CC. Pe ea trece şanţul interventricular posterior.
- DD. Corespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică).
- EE. Corespunde suprafeţelor ambelor atrii.
62900. CS Incisura apicală a cordului:
- AA. Se află pe marginea stângă.
- BB. Reprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior.
- CC. Întretaie marginea stângă.
- DD. Se formează prin confluerea şanţurilor interventriculare.
- EE. Corespunde apexului cordului.
63901. CS Apexul cordului este orientat:
- AA. În jos, anterior şi în dreapta.
- BB. În jos, posterior şi în stânga.
- CC. În jos, anterior şi în stânga.
- DD. Spre spaţiul intercostal IV.
- EE. În direcţia processus xiphoideus.
64902. CM Cu privire la baza cordului:
- AA. E formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar.
- BB. Corespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng.
- CC. E orientată posterior, în sus şi la dreapta.
- DD. Atinge spaţiul intercostal II din dreapta.
- EE. Formează peretele superior al atriilor.
65903. CM Marginile cordului:
- AA. Ambele sunt ascuţite.
- BB. Cea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită.
- CC. Marginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros.
- DD. Marginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept.
- EE. Marginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă.
66904. CM Cu privire la dimensiunile cordului:
- AA. Sunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv.
- BB. Diametrul longitudinal e de 12-13 cm.
- CC. Diametrul transversal măsoară 9-10 cm.
- DD. Diametrul antero-posterior e de 6-7 cm.
- EE. La femeie sunt mai mari.
67905. CM Muşchii papilari:
- AA. Au formă conică.
- BB. De la vârful lor pleacă corzile tendinoase.
- CC. Pot fi simpli, bifizi şi multifizi.
- DD. Au diverse forme.
- EE. Muşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae.
68906. CM Septul interatrial:
- AA. Separă atriile de ventricule.
- BB. Prezintă un perete comun pentru ambele atrii.
- CC. Pe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.
- DD. La nivelul fosei ovale este mult mai subţire.
- EE. Constituie peretele comun al ventriculelor.
69907. CS Pereţii atriului drept sunt:
- AA. Anterior, atrioventricular, septal, posterior.
- BB. Anterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral.
- CC. Septal şi superoinferior.
- DD. Anterior, posterior, superior şi inferior.
- EE. Anterior şi inferior.
70908. CM Cu privire la triunghiul Koch:
- AA. Se află în atriul stâng.
- BB. Se află în atriul drept.
- CC. Este delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar.
- DD. La nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara.
- EE. La nivelul lui se află nodul sinoatrial.
71909. CM Cu privire la auriculele inimii:
- AA. Reprezintă formaţiuni rudimentare.
- BB. Se prelungesc din peretele anterior al atriilor respective.
- CC. Reprezintă rezervoare de sânge.
- DD. Se cunosc auriculul drept şi stâng.
- EE. Auriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept.
72910. CS Aparatul valvular al inimii este constituit din:
- AA. Valvele atrioventriculare dreaptă şi stângă.
- BB. Valva trunchiului pulmonar şi valva aortică.
- CC. Valva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar şi valva aortică.
- DD. Valvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei.
- EE. Valvele tricuspidă şi bicuspidă.
73911. CM Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:
- AA. Se află la marginile ostium tr. pulmonalis.
- BB. Sunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă.
- CC. Au aspect de cuib de rândunică.
- DD. Împiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă.
- EE. Numărul lor e variabil.
74912. CM Valva aortică:
- AA. Diferă structural de valva trunchiului pulmonar.
- BB. Are structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar.
- CC. Nodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi.
- DD. Este constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă.
- EE. Este constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă.
75913. CM Sistemul conductil al inimii este constituit din:
- AA. Fibre musculare netede.
- BB. Fibre musculare atipice dispuse în miocard.
- CC. Fascicule musculare longitudinale.
- DD. Nodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular.
- EE. Doi pedunculi musculari.
76914. CM Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:
- AA. Pedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng.
- BB. Nodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept.
- CC. Nodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept.
- DD. Nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial.
- EE. Pedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele corespunzătoare.
77915. CM Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:
- AA. Realizează activitatea ritmică a inimii.
- BB. Sincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor.
- CC. Cumulează rolul elementelor nervoase ale cordului.
- DD. Stimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta.
- EE. Realizează automatismul inimii.
78916. CM Cu privire la endocard:
- AA. Reprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii.
- BB. La nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor.
- CC. E bine pronunţat pe septul interventricular.
- DD. La nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat.
- EE. Pe septul interventricular este foarte fin.
79917. CS Miocardul:
- AA. Alcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor.
- BB. La nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule.
- CC. E cel mai bine dezvoltat strat al cordului.
- DD. Constă din ţesut muscular scheletic.
- EE. Anatomic este comun pentru atrii şi ventricule.
80918. CM Triungiurile fibroase din scheletul moale al inimii:
- AA. Există drept şi stâng.
- BB. Se află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.
- CC. Cel stâng este mult mai mare decât cel drept.
- DD. Cel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic.
- EE. Cel stâng este unit cu septul interventricular.
81919. CM Pericardului i se disting fețele:
- AA. Pleurală.
- BB. Sternocostală.
- CC. Diafragmatică.
- DD. Mediastinală dreaptă şi stângă.
- EE. Costală.
82920. CM Prin examenul radiologic la adult se evidenţiază următoarele poziţii principale ale
cordului:- AA. Transversală.
- BB. Oblică.
- CC. Orizontală.
- DVerticală
- EMediană
83921. CM Circulaţia sangvină la făt:
- AA. Este pulmonară.
- BB. Este placentară.
- CC. Circulaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus.
- DD. Are loc numai prin artere.
- EE. Aprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive.
84922. CM În activitatea inimii se disting următoarele faze:
- AA. Sistola generală.
- BB. Sistola atriilor.
- CC. Diastola generală.
- DD. Sistola ventriculelor.
- EE. Diastola ventriculelor.
85923. CM Lamela viscerală a pericardului seros reprezintă:
- AA. Stratul intern al inimii.
- BB. Stratul extern al inimii.
- CEpicardul
- DD. Două lamele ale pericardului fibros.
- EE. O lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros.
86924. CM Faţa sternocostală a pericardului:
- AA. Aderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI.
- BB. Se uneşte cu coastele VII, VIII şi IX.
- CC. Se uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare.
- DD. Acoperă pe deplin faţa internă a sternului.
- EE. Aderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă.
87925. CM Lichidul pericardic:
- AA. Facilitează alunecarea cordului.
- BB. Împiedică mişcările inimii.
- CC. E un lichid seros.
- DD. Se prezintă ca un lichid vâscos.
- EE. Se află intre pericardul fibros şi seros.
88926. CS Şocul apexian se determină:
- AA. La apexul inimii.
- BB. În spaţiul intercostal III din stânga.
- CC. La nivelul cartilajului coastei IV din dreapta.
- DD. În spaţiul intercostal IV din dreapta.
- EE. Pe linia medioclaviculară stângă.
89927. CM Poziţia cordului:
- AA. Depinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie.
- BB. La hiperstenici este orizontală.
- CC. La normostenici capătă o poziţie oblică.
- DD. La femei este transversală.
- EE. La astenici e verticală.
90928. CM Vascularizaţia inimii:
- AA. Se realizează din arterele coronare stângă și dreaptă.
- BB. Artera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai ventriculului stâng, septul interatrial.
- CC. Artera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept, inelele fibroase.
- DD. Artera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular posterior
- EE. Pot exista și artere coronare suplimentare.
91929. CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:
- AUniform
- BB. Dextrocoronarian.
- CSinistrocoronarian
- DD. Dextrocoronarian mediu.
- EE. Sinistrocoronarian mediu.
92930. CS Ramurile arterelor coronare:
- AA. Nu anastomozează între ele.
- BB. Formează două inele arteriale.
- CC. Formează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard.
- DD. Anastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice.
- EE. Toate sunt de tip conectant.
93931. CM Arterele inimii:
- AA. Au origine constantă.
- BB. Variază ca număr.
- CC. Variază ca origine.
- DD. În paralel cu ele pot exista artere suplimentare.
- EE. Pot porni de la artera toracică internă.
94932. CM Venele inimii:
- AA. Sunt mai puţin numeroase ca arterele.
- BB. Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar.
- CC. Toate se varsă direct în camerele inimii.
- DD. Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime.
- EE. Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar.
95933. CS Sinusul coronar:
- AA. Reprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi.
- BB. Este localizat în şanţul interventricular posterior.
- CC. Se varsă în atriul stâng.
- DD. Se întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar.
- EE. Colectează sângele din toate venele inimii.
96934. CM In sinusul coronar afluează:
- AA. Vena anterioară a ventriculului stâng.
- BB. Vena cardiacă medie.
- CC. Vena cordis parva.
- DD. Vena longitudinală a atriului drept.
- EE. Vv. cordis minimae.
97935. CS Reţele de capilare limfatice se află:
- AA. Doar în endocard.
- BB. Doar în epicard.
- CC. Doar în miocard.
- DD. Doar în pericard.
- EE. În toate cele menţionate.
98936. CM Spre ganglionii limfatici regionali limfa de la cord e transportată prin:
- AA. Vasul limfatic cardiac anterior.
- BB. Vasul limfatic cardiac posterior.
- CC. Vasul limfatic atrioventricular.
- DD. Vasul limfatic cardiac drept.
- EE. Vasul limfatic cardiac stâng.
Information
- Description
- Quiz on Sistemul cardiovascular. Generalități - Inima şi pericardul –, created by Pornessio Parapio on 18/05/2021.
- Author
- Pornessio Parapio
- Language
- English
- Views
- 1,249
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz