Quiz
200-400
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (134)
1Care din următoarele criterii diferenţiază anemia aplastică de leucemie acută:
- ASindromul anemic
- BSindromul proliferativ
- CSindromul hemoragic
- DPancitopenia în analiza generală a sângelui periferic
- ECelule blastice 20% şi mai mult în mielogramă
2Care modificări morfologice pot fi întâlnite în anemia fierodeficitară:
- AHipocromia eritrocitelor
- BHipersegmentarea nucleelor neutrofilelor
- CMicrocitoza eritrocitelor
- DEritrocite “de tras în ţintă”
- EEritrocite – microsferocite
3Pentru anemia fierodeficitară sunt corecte caracteristicele cu excepţia:
- AStomatită angulară
- B“Pica chlorotica”
- CParestezii în degetele mânilor şi picioarelor
- DNuanţa ceroasă a pielii
- EEritrocite hipocrome
4Anemia fierodeficitară cel mai frecvent trebuie diferenţiată de:
- AAnemia B12- deficitare
- BAnemia prin deficit de acid folic
- CAnemia aplastică
- DMaladia Marchiafava-Micheli
- ETalasemie
5Anemia aplastică se manifestă prin:
- ASindromul anemic
- B“Pica chlorotica”
- CSindromul proliferativ
- DSindromul sideropenic
- ESindromul hemoragic
6Anemia fierodeficitară se manifestă prin:
- AGusturi perverse
- BSindromul hemoragic
- CSindromul neurologic
- DSindromul sideropenic
- EParestezii în degete
7Manifestările caracteristice ale sindromului de sideropenie sunt:
- AFragilitatea părului şi a unghiilor
- BIcterul tegumentelor
- C“Pica chlorotica”
- DSplenomegalia
- ELimfoadenopatia
8Preparatele folosite în tratamentul anemiei fierodeficitare sunt:
- AVitamina B12
- BAcid folic
- CPolivitamine
- DFersinol
- ESorbifer-Durules
9În apariţia anemiei B12- deficitare ar putea fi de vină:
- AHernia hiatală
- BAtrofia difuză a mucoasei stomacale
- CCancer gastric
- DCloramfenicol
- EAnchilostomidoza
10Care din următoarele sindroame diferenţiază în mod cert anemia fierodeficitară de anemia B12-
- ASindromul anemic
- BSindromul neurologic
- CSindromul hemoragic
- DSindromul proliferativ
- ESindromul sideropenic
11Cauzele frecvente ale anemiei prin deficit de acid folic sunt:
- AInsuficienţa alimentară – dieta săracă în fructe şi legume crude
- BCerinţele crescute ale organismului
- CAtrofia difuză a mucoasei stomacale
- DGastrectomia totală
- EInsuficienţa factorului Castle intrinsec
12Sindroamele de bază în clinica anemiei prin deficit de acid folic sunt:
- ASindromul sideropenic
- B“Pica chlorotica”
- CSindromul hemoragic
- DSindromul anemic
- ESindromul gastrointestinal
13În frotiul sângelui periferic se constată megalocite şi hipercromia pronunţată. Care din următoarele se pot asocia acestui aspect hematologic:
- ADisfagia
- BParestezii în degetele mânilor şi picioarelor
- CSplenomegalia pronunţată
- DAtrofia difuză a mucoasei stomacale
- ESindromul hemoragic
14Tratamentul combinat (3 cicluri de polichimioterapie + radioterapie la focarele afectate + 3 cure de polichimioterapie) în limfomul Hodgkin se aplică în stadiile
- AI
- BII
- CIII
- DIV
- EÎn toate cele enumerate
15Pentru limfomul Hodgkin sunt caracteristice:
- ASindromul anemic
- BSindromul hemoragic
- CConsecutivitatea apariţiei ganglionilor limfatici în zona primară
- DConsecutivitatea extinderii procesului tumoral în ganglionii limfatici
- EAfectări primare extranodale frecvente
16Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte afirmaţiile
- AConcomitent se măresc toate grupurile de ganglioni limfatici
- BPredomină dezvoltarea maladiei în ganglionii limfatici periferici
- CFrecvent este afectat primar tractul gastrointestinal
- DLipseşte afectarea măduvei oaselor
- EGanglionii limfatici afectaţi sunt indolori şi neaderenţi la ţesuturile adiacente
17Prezenţa simptomelor de intoxicare generală în limfomul Hodgkin presupune:
- APrognostic nefavorabil
- BEvoluţia mai agresivă a bolii
- CPrognostic favorabil
- DEvoluţie favorabilă a bolii
- EEficacitate înaltă a tratamentului
18Pentru limfoamele non-Hodgkin agresive în calitate de monochimioterapie se folosesc preponderent:
- ACiclofosfan
- BVincristin
- CLeukeran
- DMielosan
- EMelfalan
19Tipurile morfologice ale limfoamelor non-Hodgkin indolente sunt:
- AMicrolimfoblastică
- BMacrolimfoblastică
- CFoliculară
- DDin zona marginală
- EImunoblastică
20Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AFocarul primar al tumorii poate să se dezvolte în orice organ, care conţine ţesut limfatic
- BFrecvent primar se dezvoltă în ţesutul pulmonar
- CNici odată nu afectează măduva oaselor
- DMorbiditatea creşte cu vârsta
- ETractul gastrointestinal primar este afectat foarte rar
21Pentru variantele indolente ale limfoamelor non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AEvoluţia agresivă
- BFrecvent se afectează măduva oaselor
- CDestul de frecvent este afectat sistemul nervos central
- DFrecvent primar este afectată splina
- ELocalizările extranodale se întâlnesc foarte rar
22În leucemia granulocitară cronică puncţia medulară se efectuează în stadiile:
- AIniţial
- BManifestărilor clinico-hematologice desfăşurate
- CPreterminal
- DTerminal
- EÎn toate
23Modificările în sângele periferic pentru faza cronică precoce a leucemiei granulocitare cronice sunt:
- ALeucocitoză > 30,0·109/l
- BLeucocitoză < 30,0·109/l
- CLeucopenie < 3,0·109/l
- DDeviere spre stânga până la mielocite
- ELimfocitoză
24Pentru mielofibroza idiopatică sunt corecte afirmaţiile:
- ALipsa splenomegaliei
- BEritrocitele sunt normocitare
- CAnemia nu este frecventă
- DTrombocitopenia se întâlneşte rar
- ENumărul de trombocite ca regulă este majorat
25La examenarea preparatelor histologice din splină în mielofibroza idiopatică se observă:
- ACelule plasmatice
- BCelulele rândului granulocitar
- CEritrocariocite şi megacariocite
- DLimfocitoză
- EMonocitoză
26Terapia parenterală cu fier este indicată în cazurile de:
- AMalabsorbţie intestinală severă
- BEnterita cronică
- CSarcină în primele doua trimestre
- DDonatori de sânge
- EHernie hiatală
27Pe frotiul sângelui periferic se constată microcitoză şi hipocromie pronunţată. Care din următoarele se pot asocia acestui aspect hematologic:
- ADisfagia
- BStomatită angulară
- CParestezii în degetele mânilor şi picioarelor
- DSplenomegalie pronunţată
- EIcter
28 Cu referire la anemia cauzată de infecţiile cronice sunt corecte afirmaţiile:
- ASideroblaştii inelari sunt specifici
- BConcentraţia fierului e mărită în macrofagele din măduva oaselor
- CMicrocitoza este un semn corect
- DFierul va fi administrat numai pe cale orală
- ETratamentul cu fier este contraindicat
29Care din următoarele diferenţiază în mod cert anemia fierodeficitară de anemia inflamatorie pură:
- ANumărul de eritrocite
- BNivelul feritinei
- CNivelul reticulocitelor
- DSideremia scăzută
- ELipsa sindromului de sideropenie
30Care din următoarele se întâlnesc numai la anemia B12-deficitară:
- AHematopoieză megaloblastică
- B“Pica chlorotica”
- CHipocromie si microcitoză
- DSindromul neurologic
- EFierul seric considerabil scăzut
31Care din următoarele nu sunt corecte pentru anemia Biermer:
- AIncidenţa crescută a cancerului gastric
- BGastrită atrofică
- CValori scăzute ale acidului folic
- DHematopoieză megaloblastică
- EFierul seric considerabil scăzut
32In diagnosticul diferential dintre anemia B12-deficitară şi anemia prin deficit al acidului folic sunt importante urmatoarele:
- ASindromul neurologic
- BSindromul anemic
- CSindromul gastrointestinal
- DSindromul sideropenic
- ECriza reticulocitară pe fond de tratament de probă cu vitamina B12
33Care dintre următorii parametri sunt compatibili cu diagnosticul de anemie aplastică:
- AInfecţiile sunt frecvent întâlnite
- BSindromul hemoragic este caracteristic pentru maladie
- CMegaloblastoză în măduva osoasă
- DGanglionii limfatici sunt măriţi
- ESplenomegalia
34Care dintre următorii parametri în analiza generală a sângelui sunt compatibili cu diagnosticul de anemie aplastică:
- ATrombocitoză
- BReticulocitoză
- CLeucopenie
- DTrombocitopenie
- ELeucocitoză peste 15,0∙109/l
35Din tabloul clinic al unei anemii aplastice fac parte urmatoarele:
- ASindromul neurologic
- BSindromul sideropenic
- CSindromul hemoragic
- DInfectiile sunt frecvent întilnite
- ESindromul proliferativ
36Cu referire la microsferocitoza ereditară sunt corecte afirmaţiile:
- AÎn evoluţia bolii pot să apară crize aplastice
- BHemoliza se produce aproape exclusiv în măduva oaselor şi numai într-o măsură redusă în splină
- CCorectarea anemiei necesită doze mari de fier
- DProteinele din membrana eritrocitară sunt alterate genetic
- ESplenectomia este absolut contraindicată
37Hemoliza intravasculară este caracterizată prin
- AEliberarea hemoglobinei în plasmă
- BValori crescute ale hemopoetinei
- CIntervenţia predominantă a splinei în distrugerea eritrocitară
- DHemoglobinurie şi hemosiderinurie
- EDistrugerea eritrocitară în măduva oaselor
38Diagnosticul de talasemie este susţinut de următoarele:
- ASideremie scăzută
- BTest Ham pozitiv
- CValori crescute ale hemoglobinei F la electroforeza hemoglobinei
- DSplenomegalie pronunţată
- ERezistenţă osmotică scăzută
39În purpura trombocitopenică sunt prezente urmatoarele modificari ale hemostazei:
- APrelungirea timpului de sângerare
- BLipsa sau diminuarea concentraţiei factorului VIII
- CScăderea numarului de trombocite
- DIndicele de protrombina scăzut
- EPrezenţa monomerilor de fibrină
40În analiza generală a sângelui în purpura trombocitopenică la o femeie de vârsta reproductivă pot fi următoarele modificări:
- ALeucopenie
- BAnemie posthemoragică
- CLimfocitoză
- DPrezenţa celulelor blastice
- EScăderea numărului de trombocite
41Cu referire la purpura trombocitopenică sunt corecte afirmaţiile:
- ARetracţia chiagului este în normă
- BTimpul de sângerare constant prelungit
- CEste o coagulopatie ereditară
- DNumărul de trombocite scăzut
- ETimpul de coagulare după Lee-White prelungit
42Prelungirea timpului de sângerare este întâlnită în:
- APurpura trombocitopenică
- BHemofilie
- CMaladia Randiu-Osler
- DCapilarotoxicoză
- EBoala Willebrand
43Prelungirea timpului de coagulare dupa Lee-White este întâlnită în:
- APurpura trombocitopenică
- BHemofilie
- CMaladia Randiu-Osler
- DBoala Willebrand
- ECapilarotoxicoză
44Constatarea de laborator in favoarea diagnosticului de hemofilie este:
- ATimpul de sângerare prelungit
- BScăderea numărului de trombocite
- CTimpul de coagulare dupa Lee-White prelungit
- DIndicele de protrombină micsorat
- EMărirea timpului parţial activat de tromboplastină
45Pentru hemofilie sunt caracteristice:
- AHemartroze si hematoame
- BScăderea numărului de trombocite
- CMajorarea timpului parţial activat de tromboplastină
- DTimpul de sângerare este prelungit
- ESindrom hemoragic sub formă de peteşii şi echimoze
46Diagnosticul limfomului Hodgkin cu afectarea doar a ganglionilor limfatici mediastinali se confirmă prin:
- AExamenul radiologic
- BMediastinoscopie cu biopsie
- CExamenul ultrasonor
- DToracotomie explorativă cu biopsie
- ETomografie computerizată
47Pentru limfomul Hodgkin corecte sunt următoarele afirmaţii:
- AAfectarea sistemului nervos central este cea mai frecventă localizare extranodulară
- BVarianta morfologică nu are importanţă prognostică
- CVarianta morfologică are importanţă prognostică
- DMărirea nivelului fosfatazei alcaline ne indică despre afectarea ganglionilor limfatici mediastinali
- EEste caracteristic deficitul imun
48În tratamentul limfomului Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii:
- AMonochimioterapia este metoda de elecţie a pacienţilor cu stadiile locale
- BMetoda de tratament se elaborează în conformitate cu stadiul bolii şi varianta morfologică
- CRadioterapia se aplică numai în stadiile generalizate
- DPacienţii cu stadiul I tratament specific nu necesită
- EMetoda principală în tratamentul pacienţilor cu stadiul IV este polichimioterapia
49Variantele morfologice ale limfoamelor non-Hodgkin agresive sunt:
- AAnaplazie
- BProlimfocitară
- CLimfocitară
- DLimfomul difuz cu celulă mare B
- ELimfoplasmocitară
50Care sunt factorii ce ne mărturisesc despre o evoluţie nefavorabilă a limfomului non-Hodgkin:
- AVarianta prolimfocitară
- BLeucemizarea limfomului non-Hodgkin cu celule blastice
- CStadiile generalizate
- DStadiile locale
- EAfectarea primară locală a stomacului
51Cele mai frecvente localizări extranodale primare în limfomul non-Hodgkin sunt:
- AŢesutul pulmonar
- BTractul gastrointestinal
- CSistemul nervos central
- DOasele
- EInelul limfatic faringian
52Localizările extramedulare cele mai frecvente ale leucemiei acute limfoblastice sunt:
- ALocalizările gingivale
- BInfiltraţia amigdalelor
- CLocalizările cutanate
- DLocalizările meningiene
- ELocalizările testiculare
53Factorii de valoare prognostică nefavorabilă în leucemia acută mieloblastică sunt:
- AHiperleucocitoză
- BVârsta tânără (sub 30 ani)
- CPozitivitatea reacţiei pentru peroxidază
- DPrezenţa corpilor Auer
- ECaracterul secundar al leucemiei acute
54Prevenirea determinărilor meningiene în leucemia acută limfoblastică se face cu:
- ACorticoterapia intravenoasă
- BChimioterapia cu Vincristin
- CL-asparaginaza
- DAdministrarea intratecală a metotrexatului
- EAdministrarea intratecală a citozarului
55Cu referire la tratamentul unei leucemii acute sunt corecte afirmaţiile:
- AAlcalinizarea urinei previne nefropatia urică postcitostatică
- BTratamentul cu visanoid este indicat în leucemia acută limfoblastică L1 la copii
- CHeparinoterapia se utilizează pentru prevenirea sindromului CID în leucemia acută M4
- DTratamentul de menţinere în leucemia acută limfoblastică se face cu 6-mercaptopurin şi methotrexat
- EAsocierea antifungicelor cu antibiotice este contraindicată în tratamentul infecţiilor severe din leucemia acută
56Diateza hemoragică ce poate apărea în leucemia granulocitară cronică faza acută este consecinţa:
- ASintezei scăzute a factorilor de coagulare
- BTrombocitopeniei prin insuficienţă medulară
- CTrombocitopeniei metaplastice
- DFibrinolizei sporite
- EFragilităţii vasculare accentuate
57Medicamentele cele mai utilizate în tratamentul leucemiei granulocitare cronice sunt:
- AGleevec (Imatinib mesilat
- BVinblastina
- CPrednizolonă
- DClorambucilul
- EHidroxiurea
58Pentru diagnosticul de mielofibriză idiopatică pledează:
- ALeucocitoza mai mare de 100,0·109/l
- BValorile scăzute ale fosfatazei alcaline granulocitelor
- CSplenomegalia gigantică
- DPrezenţa cromozomului Ph
- EÎn trepanobioptat – proliferarea mieloidă inclusiv şi a megacariocitelor
59Care din următoarele afirmaţii cu referire la leucemie limfocitară cronică sunt corecte:
- AFrecvent se dezvoltă complicaţii infecţioase
- BPreparatul de elecţie în tratament este Alkeranul
- CLeucocitoza este cauzată de o limfocitoză absolută
- DInfiltraţia limfoidă are caracter policlonal
- ECauza anemiei întotdeauna este hemoliza autoimună
60Leucemia limfocitară cronică este tumoare a sistemului sanguin cu provinenţă din:
- ACelula – stem
- BCelula-predecesoare a B-limfocitelor
- CCelula-predecesoare a T-limfocitelor
- DCelula-predecesoare a mielopoiezei
- ECelule blastice
61Cauzele dezvoltării anemiei în leucemia limfocitară cronică sunt:
- ADeficitul de fier
- BDeficitul vitaminei B12
- CHemoliza autoimună
- DHemoragiile
- EAfectarea maduvei osoase
62In evoluţia eritremiei sunt posibile urmatoarele complicaţii:
- AInfarct al miocardului
- BNecroze ale degetelor
- CHemoliza autoimună
- DColelitiază
- EFrecvent complicaţii infecţioase
63Care din preparatele enumerate sunt mai efective în tratamentul eritremiei:
- AInterferonul - α
- BHidreia
- CCiclofosfamida
- DVincristina
- ELeukeranul
64Asocierea căror semne face diagnosticul de mielom multiplu incontestabil:
- ADepistarea în mielogramă mai mult de 15% de celule mielomice
- BDepistarea la examenul radiologic a osteodistrucţiilor
- CDepistarea paraproteinei patologice
- DProteinurie
- EÎn hemogramă – anemie şi VSH accelerată
65Care din cercetările enumerate sunt obligatorii pentru confirmarea formei mielomului multiplu şi gradului de răspândire a procesului:
- ARadiografia oaselor scheletului
- BElectroforeza proteinelor serice
- CCoagulograma
- DDeterminarea nivelului bilirubinei şi transaminazelor
- EAnaliza urinei după Neciporenco
66Referitor la patogenia maladiei Rendu-Osler sunt corecte afirmaţiile:
- AInsuficienţa sau lipsa fibrelor de colagen în ţesutul conjunctiv pericapilar de sprijin
- BMărirea timpului protrombinei
- CTrombocitele nu sunt activate şi suferă funcţia lor de adezivitate
- DSe formează anticorpi împotriva trombocitelor
- ESe dereglează testul de autocoagulare
67Tratamentul maladiei Rendu-Osler se reduce la:
- ATransfuzii de masă trombocitară
- BEfectuarea măsurilor locale de hemostază
- CTransfuzii de crioplasmă
- DTratamentul anemiei fierodeficitare apărute ca rezultat al hemoragiilor
- ETransfuzii de crioprecipitat
68Prelungirea timpului de coagulare după Lee-White se întâlneşte în:
- AMaladia Rendu-Osler
- BTrombocitopatii
- CHemofilie
- DVasculite hemoragice
- EMaladia Willebrand
69În analiza sângelui periferic în purpura trombocitopenică la femeile de vârsta reproductivă se depistează:
- AAnemie posthemoragică
- BLeucocitoză până la 30,0∙109/l
- CNumărul de trombocite scade până la trombocite solitare
- DBazofilie şi eozinofilie
- ECelule blastice
70Cu referire la trombocitopenia autoimună sunt corecte afirmaţiile:
- AEste o maladie cu dereglarea hemostazei secundare
- BSe dezvoltă în urma formării anticorpilor împotriva trombocitelor proprii cu structura antigenică normală
- CSe întâlneşte mai frecvent la bărbaţi
- DExistă trombocitopenii autoimune idiopatice şi simptomatice
- EFrecvent apar hemartroze
71Cu referire la purpura trombocitopenică autoimună sunt corecte afirmaţiile:
- AÎn tabloul clinic predomină hemartrozele
- BÎn formele severe pot avea loc hemoragii meningo-cerebrale
- CTratamentul cu corticosteroizi decurge 4-5 luni
- DImunodepresantele constituie tratamentul de bază
- EDacă splenectomia nu este eficace se administrează tratament cu imunodepresante
72Care din următoarele susţine diagnosticul de hemofilie A:
- ATimpul de sângerare este constant prelungit
- BTimpul de coagulare după Lee-White este prelungit
- CBărbaţii sunt conductori
- DEste o coagulopatie ereditară cauzată de deficitul factorului VIII
- EPrezenţa monomerilor de fibrină caracterizează formele subclinice ale bolii
73Hemofilia B se caracterizează prin:
- ADereglarea timpului tromboplastinei parţial activate
- BReducerea adeziunii şi agregabilităţii trombocitelor
- CMicşorarea numărului de trombocite până la solitare
- DFrecvent se dezvoltă hemoragii cerebrale şi în măduva spinării
- EDeficitul factorului IX de coagulare
74Metoda de tratament a hemofiliei A constă în:
- ATransfuzii de masă eritrocitară
- BTransfuzii de masă trombocitară
- CTransfuzii de plasmă proaspăt congelată
- DTransfuzii de crioprecipitat
- EAdministrarea imunodepresantelor
75Leucemia limfocitară cronică este:
- AÎn 94-95% B-limfocitară
- BO maladie substratul morfologic al căreia este constituit din celule blastice
- C5-6% constitue forma T- limfocitară
- DO maladie de sistem
- EO maladie, care afectează preponderent pacienţi de vârstă tânără
76Care din următoarele afirmaţii cu referire la leucemie limfocitară cronică sunt corecte:
- AEste o tumoare mieloproliferativă
- BPrezintă un proces limfoproliferativ, al cărui substrat morfologic îl formează limfocitele mature
- CTabloul clinic se caracterizează prin două sindroame principale: osteomedular şi patologie proteică
- DFrecvent se complică cu infecţii intercurente şi procese autoimune (anemie hemolitică autoimună, trombocitopenie autoimună)
- EFrecvent se dezvoltă dereglări de microcirculaţie şi tromboze
77Pentru leucemia limfocitară cronică este caracteristic:
- APredominarea celulelor blastice în sângele periferic
- BAfectarea frecventă a tractului gastrointestinal
- CMărirea ganglionilor limfatici periferici
- DSe dezvoltă şi progresează rapid
- EAfectarea ficatului şi a splinei
78Deficitul relativ de fier în anemiile din bolile cronice este creat în urma acţiunii:
- AInterleukinei 1
- BInterleukinei 3
- CApolactoferinei
- DHaptoglobinei
- ECeruloplazminei
79Pentru anemiile hemolitice sunt caracteristice următoarele sindroame:
- ASindromul sideropenic
- BSindromul anemic
- CSindromul gastrointestinal
- DSindromul neurologic
- ESindromul hemolitic
80În anemia hemolitică ereditară microsferocitară pot fi:
- AComplicaţii cu tromboze
- BComplicaţii infecţioase
- CColelitiază
- DSindromul hemoragic
- ELimfadenopatie
81La studierea morfologică a eritrocitelor în microsferocitoză ereditară se observă:
- AEritrocite normocrome
- BMicrosferocite
- COvalocite
- DHipocromie
- EStomatocite
82Modificările în sângele periferic pentru microsferocitoza ereditară sunt:
- AAnemie însoţită de reticulocitoză
- BLeucopenie
- CLimfocitoză
- DMicrosferocite
- ETrombocitopenie
83În talasemie hemoliza are loc în:
- AFicat
- BMăduva oaselor
- CSplină
- DIntravascular
- EÎn toate cele enumerate
84La studierea morfologică a eritrocitelor la talasemie se observă:
- AMicrosferocite
- BHipocromie
- CEritrocite “de tras în ţintă”
- DOvalocite
- EAcantocite
85Tabloul clinic al talasemiei se caracterizează prin:
- ASindromul hemolitic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul neurologic
- DSplenomegalie
- ELimfadenopatie
86La pacienţii cu talasemie pot avea loc următoarele complicaţii:
- AComplicaţii infecţioase
- BHemosideroză secundară
- CComplicaţii cu tromboze
- DSindromul hemoragic
- EComplicaţii autoimune
87Specifice pentru hemoglobinuria paroxistică nocturnă sunt:
- ATestul Combs direct
- BTestul Combs indirect
- CTestul Ham
- DProba cu zaharoză
- ETestele de siclizare
88Anemiile hemolitice heteroimune se dezvoltă ca rezultat al:
- AAcţiunii anticorpilor antieritrocitari
- BDistrucţiei mecanice a eritrocitelor
- CModificări structurale a membranei eritrocitare
- DFormarea anticorpilor împotriva eritrocitelor pe membrana cărora sau fixat unele medicamente
- EFormarea anticorpilor împotriva eritrocitelor pe membrana cărora sau fixat unele virusuri
89Pentru anemia hemolitică autoimună cu anticorpi împotriva eritrocariocitelor în măduva oaselor sunt caracteristice:
- AHiperplazie eritroidă în măduva oaselor
- BReticulocitoză
- CReticulocitoza lipseşte
- DAbsenţa totală sau aproape totală a eritrocariocitelor în măduva oaselor
- EBilirubinemie
90Pentru tratamentul leucemiei limfoblastice acute se foloseşte:
- AMelfalan
- BMielosan
- CLeukeran
- DVincristin
- EDoxorubucin
91 În inducerea remisiunei leucemiei mieloblastice acute preparatele de elecţie sunt:
- ACitozar
- BVincristin
- CDoxorubucin
- DL-asparaginaza
- EVisanoid
92L-asparaginaza se foloseşte în tratamentul:
- ALeucemia limfoblastică acută L1
- BLeucemia limfoblastică acută L2
- CLeucemia mieloblastică acută M2
- DLeucemia mielomonoblastică acută M4
- ECriza mieloblastică în leucemia granulocitară cronică
93Pentru leucemia acută e corect:
- AHiperplazia gingivală este mai frecventă în varianta limfoblastică
- BReacţia PAS-pozitivă este caracteristică pentru varianta mieloblastică
- CCorpusculele Auer sunt caracteristice pentru varianta monoblastică
- DSindromul CID este caracteristic pentru varianta promielocitară
- EPentru confirmarea diagnosticului de leucemie acută în măduvă osoasă trebuie să fie 20% şi mai mult de celule blastice
94Pentru diagnosticul mielomului multiplu au importanţă următoarele sindroame clinice:
- ASindrom de intoxicaţie
- BSindrom pletoric
- CSindrom osteomedular
- DSindrom hemolitic
- ESindromul patologiei proteice
95Pentru confirmarea diagnosticului de mielom solitar e necesar:
- AInvestigarea radiologică a tumorii
- BBiopsia şi examinarea morfologică a tumorii
- CInvestigarea ultrasonografică
- DPuncţia sternală cu examinarea măduvei oaselor
- ETomografia computerizată
96Geneza anemiei în mielomul multiplu este:
- ADeficit de fier
- BHemoliză
- CAplazia
- DMetaplazia
- EInsuficienţa renală cronică
97Complicaţiile cele mai frecvente la mielomul multiplu sunt:
- ACriza hemolitică
- BHepatosplenomegalia
- CComa paraproteinemică
- DHiperplazia gingivală
- ENeuropatie senzorială periferică
98 Pentru confirmarea diagnosticului de eritremie în faza desfăşurată sunt necesare următoarele criterii:
- ABlastoză în sângele periferic
- BLimfocitoză în sângele periferic
- CPancitoză în sângele periferic
- DVSH accelerată
- EPanmieloză în trepanobiopsia osului iliac
99Trombozele în eritremie sunt cauzate de:
- AHiperviscozitatea sângelui
- BSindromul neurologic
- CTrombocitoză
- DDereglarea funcţiei tractului gastrointestinal
- ESindromul osteomedular
100Semnele dereglării microcirculaţiei în eritremie sunt:
- AMieloză funiculară
- BParaamiloidoză
- CEritromelalgii
- DNeuropatie senzorială
- EAccese de convulsii epileptiforme
101Complicaţii hemoragice în eritremie sunt interpretate ca rezultat:
- ASindromul paraproteinemic
- BDereglarea funcţiei trombocitelor
- CHiperviscozitatea sângelui
- DSplenomegalie
- EEritromelalgie
102Care dintre următorii parametri în analiza generală a sângelui sunt compatibili cu diagnosticul de anemie prin deficit de acid folic:
- ATrombocitoza
- BReticulocitoza
- CMacrocitoza, hipercromia eritrocitelor
- DInele Kebot, corpusculi Jolly
- EHipocromia eritrocitelor
103Transfuzia de concentrat de eritrocite în anemia B12- deficitară se justifică în caz de:
- AComa anemică
- BPsihoza megaloblastică
- CCifre considerabil scăzute ale hemoglobinei
- DBolnavi după gastrectomie totală
- EBolnavi, cărora li se planifică intervenţia chirurgicală după indicaţii vitale
104Modificări morfologice, care pot fi întâlnite în anemia fierodeficitară:
- AHipersegmentarea nucleelor neutrofilelor
- BHipocromia
- CMicrocitoza
- DEritrocite inelare
- EEritrocite “de tras în ţintă”
105Manifestări caracteristice sindromului de sideropenie sunt:
- AGusturi perverse
- BStomatita angulară
- CSindromul neurologic
- DSindromul hemoragic
- ESindromul gastrointestinal
106Preparatele folosite în tratamentul anemiei aplastice sunt:
- ATotema
- BVitaminoterapia
- CNerobol
- DPrednisolon
- ELeukeran
107În anemia megaloblastică pot fi prezente următoarele:
- AValori scăzute ale fierului seric
- BHipoferitinemia
- CPaloarea cu nuanţă icterică
- DAtrofia difuză a mucoasei stomacale
- ESindromul neurologic
108Deficit de fier poate surveni ca consecinţă a:
- AEnteritei cronice
- BMaladiei Krohn
- CInsuficienţei factorului Castle intrinsec
- DHemoragiile cronice
- EAtrofia difuză a mucoasei stomacale
109Anemia B12- deficitară se evidenţiază prin:
- AHemopoieza normoblastică
- BParestezii în picioare şi mâini
- CSindromul anemic
- DHemopoieza megaloblastică
- EHemoragiile cronice
110Enumeraţi factorii; care provoacă anemii aplastice secundare:
- ALevomicetina
- BIradierea ionizantă
- CHepatita virală C
- DHemoragii cronice
- ELipsa proteinei - R în sucul gastric
111Anemia B12- deficitară poate fi evidenţiată prin:
- AFebră, care este cauzată de distrucţia accelerată a eritrocitelor în măduva osoasă
- BGlosita Hunter
- CSenzaţie de “picioare de vată”
- D“Pica chlorotica”
- ESindromul Rosolimo-Behterev
112La bolnavii de anemie B12- deficitară în sângele periferic se observă:
- ANumărul de eritrocite este micşorat mai mult comparativ cu conţinutul hemoglobinei
- BCreşterea numărului de leucocite
- CNumărul de leucocite este micşorat
- DNumărul de trombocite este micşorat
- EHipocromia eritrocitelor
113Preparatele folosite în tratamentul anemiei aplastice sunt:
- ATotema
- BVitaminoterapia
- CNerobol
- DPrednisolon
- ELeukeran
114Diagnosticul anemiei B12- deficitare se stabileşte în baza:
- ATrepanobiopsia medulară
- BHemopoieza megaloblastică în mielogramă
- CPrezenţa crizei reticulocitare la a 4-a – 5-a zi de la începutul administrării vitaminei B12
- DPrezenţei crizei reticulocitare peste 10 – 14 zile de la începutul administrării vitaminei B12
- EPrezenţei asincronismului în dezvoltarea citoplasmei şi a nucleului eritrocariocitelor
115Prezenţa asincronismului în dezvoltarea citoplasmei şi a nucleului eritrocariocitelor în măduva osoasă se evidenţiază în diagnosticul de:
- AAnemia fierodeficitară
- BAnemia hemolitică autoimună în criza hemolitică
- CAnemia B12- deficitară
- DAnemia metaplastică
- EAnemia prin deficit de acid folic
116În tratamentul limfomului Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- A3 cicluri de polichimioterapie + radioterapie la focarele afectate + 3 cure de polichimioterapie se aplică doar în stadiile locale (I-II)
- BRadioterapia după programul radical se aplică numai în stadiile generalizate (III-IV)
- CÎn stadiul IV metoda de elecţie este polichimioterapia
- DÎn stadiile locale preponderent este indicată monochimioterapia
- EÎn stadiul III al bolii se efectuează 6 cicluri de polichimioterapie + radioterapie la focarele reziduale
117Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii:
- APentru biopsie trebue de înlăturat un ganglion limfatic cu termen mic de afectare
- BPentru biopsie trebue de înlăturat ganglionii limfatici de durata cea mai mare
- CÎn cazurile de afectare izolată a ganglionilor limfatici mediastinali – toracotomie explorativă
- DÎn cazurile de afectare izolată a ganglionilor limfatici abdominali – laparatomie explorativă
- EÎn cazurile de afectare izolată a ganglionilor limfatici mediastinali pentru stabilirea diagnosticului este suficientă doar radiografia organelor cutiei toracice
118Varianta cu depleţie limfocitară a limfomului Hodgkin se caracterizează prin:
- AEvoluţie clinică agresivă
- BPrognostic favorabil
- CMicşorarea considerabilă a numărului de celule limfocitare în preparatul histologic
- DPrezenţa de celule Sternberg-Reed în număr mare
- EProliferare difuză a limfocitelor, celule Sternberg-Reed unice
119Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii:
- AVarianta morfologică se schimbă în funcţie de stadiul clinic
- BPrognosticul depinde de varianta morfologică
- CVariantele morfologice sunt stabile
- DEvoluţia clinică nu depinde de varianta morfologică
- EMai frecvent se întâlnesc variantele scleroză nodulară şi mixt celulară
120Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- ASimptomele de intoxicare generală mai frecvent se întâlnesc la pacienţii cu variantele indolente
- BSimptomele de intoxicare generală sunt mai frecvente în formele agresive
- CAfectarea solitară a unui organ se consideră ca un stadiu local
- DLipseşte o corelaţie dintre ritmul de generalizare a maladiei şi varianta morfologică
- EAfectarea primară a splinei are loc mai frecvent la bolnavii cu variantele indolente
121Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AProcesul patologic în majoritatea cazurilor se extinde în primul rând spre zonele vecine de ganglioni limfatici
- BGanglionii limfatici mediastinali sunt incluşi în procesul patologic rar
- CAfectarea măduvei osoase şi leucemizarea mai frecvent au loc în variantele agresive
- DAfectarea secundară a sistemului nervos central predomină în variantele indolente
- EAfectarea primară a splinei mai frecvent are loc în variantele indolente
122Afectarea măduvei oaselor la pacienţii cu limfom non-Hodgkin frecvent are loc în:
- AVarianta limfoblastică
- BLimfom non-Hodgkin limfocitar din limfocite mici
- CAfectarea primară a splinei
- DLimfom non-Hodgkin din celulele zonei marginale
- EVarianta imunoblastică
123Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte:
- AAlegerea schemei de polichimioterapie este în funcţie de varianta morfologică
- BAlegerea schemei de polichimioterapie nu depinde de varianta morfologică
- CAfectarea măduvei oaselor are loc mai frecvent decât în limfomul Hodgkin
- DDebutul extranodal are loc în cazuri excepţionale
- EEvoluţia limfoamelor non-Hodgkin este mai agresivă decât a limfomului Hodgkin
124Faza cronică tardivă a leucemiei granulocitare cronice se caracterizează prin:
- ASplenomegalie
- BSindromul hemoragic
- CDevierea în stânga corelează cu numărul de leucocite
- DComplicaţii cauzate de hiperleucocitoză (infarct splenic, edem al retinei, tromboze la nivelul vaselor mici)
- ELimfadenopatie
125Simptomele caracteristice pentru faza de accelerare a leucemiei granulocitare sunt:
- AEritrocitoza
- BReducerea eficacităţii tratamentului citostatic efectuat
- CFebra nemotivată de infecţie
- DOsalgii
- EMicşorarea splinei în dimensiuni
126Splenectomia la pacienţii de leucemie granulocitară cronică rareori poate fi efectuată în:
- AFaza cronică precoce a maladiei
- BFaza acută
- CInfarcte frecvente în splină
- DTrombocitopenie
- EDiscomfort pronunţat abdominal
127În preparatele histologice ale măduvei oaselor în mielofibroza idiopatică poate fi observată:
- AHipercelularitate polimorfă
- BHipercelularitate cu predominarea fibrozei
- CMegacariocitoză pronunţată
- DSubstituirea ţesutului hemopoietic cu ţesut adipos
- EInfiltraţie difuză cu celule limfoide
128În care din situaţiile enumerate mai jos e necesară profilaxia anemiei fierodeficitare prin fieroterapie orală:
- AIntoxicaţie cu plumb
- BBolnavi cu hemocromatoză
- CGravide
- DAdolescente
- EDonatorii de sânge
129La nou-născuţi anemia fierodeficitară poate fi cauzată de:
- ANaştere prematură
- BNaştere prin cezariană
- CNaşterea gemenilor
- DPierderi cronice de sânge
- EFactor nutritiv
130Transfuzia de masă eritrocitară la anemia fierodeficitară se justifică în caz de:
- ABolnavi, cărora li se planifică intervenţie chirurgicală din indicaţii vitale
- BIntoleranţa tuturor preparatelor de fier
- CCifre considerabil scăzute ale hemoglobinei şi numărului de eritrocite
- DBolnavi după gastrectomie
- EComă anemică
131Modificări morfologice, care pot fi întâlnite în anemia Biermer:
- AHipersegmentarea nucleelor neutrofilelor
- BAnizocitoză şi poikilocitoză pronunţată
- CMetamielocite gigante
- DMicrocitoză şi hipocromie
- EEritrocite “de tras în ţintă”
132Pentru anemia B12- deficitară sunt corecte caracteristicele cu excepţia:
- AParestezii în degete
- BStomatită angulară
- CNuanţă ceroasă a pielii
- DFisuri calcanee
- EGusturi şi mirosuri perverse
133Pentru anemia prin deficit al acidului folic sunt caracteristice:
- ASindromul anemic
- BSindromul gastrointestinal
- CSindromul neurologic
- DSindromul sideropenic
- ELipsa sindromului neurologic
134În diagnosticul diferenţial dintre anemia aplastică şi insuficienţa medulară din leucemia acută sunt importante următoarele:
- APrezenţa splenomegaliei
- BPrezenţa celulelor blastice în măduva oaselor
- CPrezenţa sindromului hemoragic
- DMăduva oaselor este înlocuită cu ţesut adipos
- EInfecţiile sunt frecvent întâlnite
Information
- Description
- Quiz on 200-400, created by scz aserq on 14/01/2022.
- Author
- scz aserq
- Language
- English
- Views
- 138
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz