Quiz
Fiziologia:Sistemul urinar si sangele 181-210ff
Questions in this quiz (30)
1Urmatoarea afirmaţie este adevarată:
- Apiramidă Ferrein are semnificaţia unui lob renal;
- Barterele drepte adevărate străbat piramidele Malpighi în tot lungul lor, de la bază la vârf;
- Cpiramidă Malpighi are semnificaţia unui lobul renal;
- Dcoloanele Bertin, sunt prelungiri ale medularei în corticală;
- Epiramidele Ferrein sunt orientate cu baza spre către corticală, şi cu vârful spre hilul renal.
2Capsula Bowman reprezintă:
- Aaria cribrosa;
- Bunitatea anatomică şi funcţională a rinichiului;
- Cporţiunea iniţială a piramidei Malpighi;
- Dporţiunea iniţială a nefronului;
- Eporţiunea iniţială a piramidei Ferrein.
3Următoarea afirmaţie este falsă cu privire la capsula Bowman:
- Areprezintă porţiunea iniţială a nefronului
- Beste situată în corticală şi are forma unei cupe cu pereţii dubli, prezentând doi poli;
- Cfoiţa internă a capsulei Bowman este formată din celule turtite;
- Dfoiţa externă a capsulei se continuă cu tubul contort proximal;
- Ecapsula Bowman, împreună cu polul urinar, formează corpusculul renal Malpighi
4Sistemul tubular măsoară:
- A3 – 4 cm;
- B1 – 2 cm;
- C4 – 6 mm;
- D8 – 9 cm;
- E3 – 4 mm
5Tubul contort proximal este constituit din
- Aepiteliu cilindric pseudostratificat;
- Bepiteliu simplu pavimentos;
- Cepiteliu simplu cubic cu margine în perie;
- Depiteliu simplu cilindric ciliat;
- Eepiteliu pluristratificat cubic.
6Sistemul tubular al nefronului este constituit din:
- Atub contort proximal, ansa Henle, tub colector Bellini;
- Bansa Henle, tub colector Bellini, tub contort distal;
- Ctub contort proximal, tub colector Bellini, tub contort distal;
- Dtub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal;
- Etub contort proximal, tub colector Bellini, ansa Henle, tub contort distal.
7Aparatul juxtaglomerular are rolul de a secreta:
- Aeritropoetina;
- Brenina şi eritropoetina;
- Crenina si angiotensinogen;
- Deritropoietina si angiotensinogen;
- Erenina.
8Mai mulţi tubi controrţi distali se varsă:
- Aîntr-un tub colector Bertin;
- Bîntr-un tub contort proximal;
- Cîn ramura descendentă a ansei Henle;
- Dîn macula densa;
- Eîntr-un tub colector Bellini.
9Tubii colectori Bellini se varsă în:
- Atubul contort proximal;
- Btubul contort distal;
- Ccalicele renale mici prin orificiile de la suprafaţa papilelor renale;
- Dporţiunea contortă a tubului distal;
- Eporţiunea dreaptă a tubului contort distal.
10Vasa recta sunt anse ale capilarelor desprinse din:
- Aarterele arcuate;
- Breţeaua capilară peritubulară;
- Carterele drepte adevarate în ”ploaie“
- Darterele interlobulare;
- Evenele pre- şi retropielice.
11Următoarea afirmaţie este falsă:
- Acapilarele peritubulare sunt un pat capilar de joasă presiune;
- Bpatul capilar glomerular este un pat capilar de înaltă presiune;
- Cvasa recta are un rol deosebit în procesul de concentrare a urinei;
- Dprin vasa recta curge 20% din debitul sanguin renal;
- Eîn vena renală stângă se varsă şi vena testiculară la bărbat sau ovariană la femeie.
12Principalele zone de rezistenţă a presiunilor în circulaţia renalăsunt:
- Aarterele renale mici, arteriola aferentă şi arteriola eferentă;
- Barterele arcuate, arteriola aferentă;
- Careterele renale mici şi venele renale;
- Darterele prepieliceşi arterola eferentă;
- Earterele pre- şi retropielice.
13Următoarele afirmaţii sunt false, mai puţin:
- Acăile urinare extrarenale cuprind porţiunea bazală a bazinetului, ureterul, vezica urinară şi uretra.
- Bcăile urinare intrarenale sunt reprezentate de calicele renale mici, calicele renale mari şi dinspre vârf a bazinetului;
- Cnumărul calicelor renale mici este egal cu numărul piramidelor Malpighi;
- Dvârful bazinetului este situat în jos şi înăuntru şi se continuă cu calicele renale mari;
- Ebaza este îndreptată în sus şi în afară şi se continuă cu ureterul.
14Trigonul vezical se caracterizează:
- Aprintr-un strat de ţesut conjunctiv lax;
- Bprin prezenţa a trei straturi de fibre musculare netede;
- Cprin prezenţa unui epiteliu pseudostratificat;
- Dprin prezenţa unui epiteliu simplu cilindric;
- Eprintr-o mucoasă netedă, fără cute.
15Segmentul evacuator al aparatului renal prin care urina este eliminată din vezica urinară în timpul
micţiunii este:- Aureterul;
- Buretra;
- Ccalicele renale mari;
- Dbazinetul;
- Ecalicele renale mici.
16Filtrarea glomerulară depinde de următorii factori:
- Aconstricţia arteriolei eferente scade presiunea intraglomerulară, şi implicit, volumul filtratului glomerular
- Breabsorbţia selectivă la nivelul diferitelor segmente ale nefronului a substanţelor necesare organismului;
- Cstimularea sistemului vegetativ simpatic determină vasoconstricţia preferenţială a arteriolei aferente, prin care induce creşterea filtrării glomerulare;
- Dstructura şi suprafaţa membranei filtrante, presiunea efectivă de filtrare şi debitul circulator renal.
- Esecreţia prin tubul nefronului a unor componente care vor fi eliminte prin urină.
17Următoarea afirmaţie este adevărată:
- Amărimea porilor din membrană permite trecerea moleculelor care nu depăşesc 6 nm;
- Bproteinele plasmatice pot trece prin porii membranei glomerulare, astfel încât filtratul glomerular conţine cca. 7 % proteine
- Cstratul celulelor endoteliale ale capilarelor este străbătut de o reţea de fibre de proteoglicani;
- Dstratul celulelor epiteliale, ce delimitează suprafaţa capsulei Bowman (foiţa viscerală a capsulei Bowman), este continuu;
- Eserumalbuminele, care au o greutate de cca. 69000, se filtrează în cantitate de 0,5% din substanţa prezentă în plasmă
18Presiunea arterială la nivelul glomerulului este de:
- A18 mmHg;
- B32 mmHg;
- C60 mmHg;
- D28 mmHg;
- E32 mmHg.
19Creşterea debitului circulator real intensifică rata de filtrare glomerulară din cauza:
- Ascăderii presiunii efective de filtrare şi presiunii coloidosmotice intraglomerulare
- Bcreşterii presiunii efective de filtrare şi a scăderii presiunii coloidosmotice intraglomerular;
- Cscăderii presiunii efective de filtrare;
- Dcreşterii presiunii efective de filtrare şi presiunii coloidosmotice intraglomerulare;
- Ecreşterii presiunii coloidosmotice intraglomerulare.
20Constricţiei arteriolei aferente asupra filtrării glomerulare determină:
- Ascăderea presiunii intraglomerulare;
- Bcreşte cantitatea de filtrat glomerular format;
- Cmăreşte rezistenţa la curgerea sângelui din glomerul;
- Dcreşte presiunea intraglomerulară;
- Eintensifică fluxul sanguin în zona corticală a rinichiului şi diminuează circulaţia în zona medulară
21Următoarele afirmaţii sunt adevărate, mai puţin:
- Afiecare nefron posedă două mecanisme feedback care se desfăşoară, numai la nivelul complexului juxtaglomerular;
- Bfibrele musculare netede ale arteriolelor aferente şi chiar eferente sunt umflate şi umplute în special cu granule de renină inactivă, formând celulele juxtaglomerulare;
- Ccomplex alcătuit din „macula densa” şi celulele juxtaglomerulare, formează complexul (aparatul) juxtaglomerular;
- Drata filtrării glomerulare (RFG) variază, în cazul modificărilor mari ale presiunii arteriale sistemice în zona valorilor de 75 – 160 mmHg
- Emecanismele feedback sunt declanşate de compoziţia chimică a lichidului ce scaldă zona maculei densa
22Dilatarea arteriolei aferente este determinată de:
- Acreşterea ratei de filtrare glomerulară;
- Bcreşterea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculei densa;
- Cscăderea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculei densa;
- Drenina care acţionează asupra angiotensinogenului plasmatic dând naştere angiotensinei II;
- Ecreşterea concentraţiei ionilor de Na şi Cl de la nivelul maculei densa declanşează eliberarea reninei din celulele juxtaglomerulare.
23Volumul de urină primară care se formează în 24 de ore este de aproximativ:
- A45 litri;
- B180 litri;
- C12 litri;
- D60 litri;
- E70 litri.
24Prezinta o structură histologică adecvată, realizată prin „marginea în perie” a membranelor
celulare:- Aansa Henle;
- Btubul contort distal
- Ccapsula Bowman;
- Dtubului contort proximal;
- Etubul colector
25Nefronul epurează plasma in cadrul procesului de filtrare care irigă glomerulul in proportie de:
- Acca 1/3 din plasma sanguină;
- Bcca 1/5 din plasma sanguină;
- Ccca 1/4 din plasma sanguină;
- Dcca 1/2 din plasma sanguină;
- Ecca 30 % din plasma sanguină
26Urmatoarea afirmatie este adevarata:
- Ain spaţii intercelulare este transportat Na+ pasiv prin interventia H+;
- Bconexiunile dintre celulele tubulare nu sunt etanşe (spatii celulare) numai spre polul lumenal
- Cdatorita gradientului de concentraţie, Na+ difuzează pasiv în celulă prin membrana apicală a celulelor tubulare;
- Dcele mai active procese de reabsorbţie şi secreţie (cca 80% din total) au loc la nivelul tubului contort colector;
- Etransportul pasiv se realizează numai la nivelul membranei bazolaterale.
27Sub acţiunea Na+ – K+ – ATP-azei, pentru fiecare 3 Na+ expulzaţi din celulă, sunt introduşi in
celula:- A2 H+
- B3 K+.
- C3 H+.
- D1 K+.
- E2 K+
28Gradientul electrochimic reprezinta:
- Asuma dintre diferenţa electrică si gradientul chimic a ionului de Na+ ;
- Bsuma dintre diferenţa de concentraţie a ionului Na+ si gradientul chimic;
- Cdiferenta dintre gradientul chimic si diferenta electrica a ionului de Na+ ;
- Ddiferenta dintre gradientul chimic si diferenţa de concentraţie a ionului Na+ ;
- Ediferenţa dintre presiunea hidrostatica şi coloidosmotica.
29Transportul activ al Na+ la nivelul tubului distal se află sub controlul:
- AADH-ului;
- Bangiotensina II;
- Cvasopresina;
- Daldosteronului;
- ELDH.
30Angiotensina II:
- Acreste excretia de Na+ şi apă
- Bdiminuează excreţia de Na+ şi apă
- Ccreste excretia de Na+ şi Cl
- Ddiminueaza reabsorbtia glucozei la nivelul tubului contort proximal
- Ecreste excretia glucozei la nivelul tubului contort proximal
Information
- Description
- Quiz on Fiziologia:Sistemul urinar si sangele 181-210ff, created by Bibian Didian on 12/05/2026.
- Author
- Bibian Didian
- Language
- English
- Views
- 0
- History
- Created on 12 May 2026 · updated on 12 May 2026
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz