Test
401-500
Crea una cuenta gratis para terminar este test
Guarda tu progreso y consulta tu resultado final.
¿Ya tienes cuenta? Inicia sesión
Preguntas del test (97)
1Manifestările clinice ale sindromului pletoric în eritremie sunt:
- ALimfadenopatie
- BHiperemie a tegumentelor
- CInjectarea sclerelor
- DPaliditatea pielii
- ESimptom Cuperman pozitiv
2Care sunt posibilităţile confirmării diagnosticului de eritremie în stadiul iniţial:
- ADispensarizarea şi observarea pacientului în dinamică
- BAnaliza generală a sângelui în dinamică
- CEfectuarea trepanobiopsiei
- DPuncţia sternală
- EPuncţia ganglionului limfatic
3Consecinţele hematologice ale eritremiei în faza terminală sunt:
- ADezvoltarea anemiei, trombocitopeniei
- BDezvoltarea leucemiei acute
- CDezvoltarea mielofibrozei posteritremice
- DDezvoltarea maladiei Hodgkin
- EDezvoltarea leucemiei limfocitare cronice
4În analiza sângelui periferic în faza IIB a eritremiei se observă:
- AEritrocitoză
- BTrombocitopenie
- CLeucocitoză
- DDeviere în formula leucocitară spre stânga
- EVSH accelerată
5Din tabloul clinic al anemiei aplastice fac parte următoarele:
- ASindromul neurologic
- BInfecţii frecvent întâlnite
- CSindromul hemoragic
- DSindromul anemic
- EPancitopenia cu limfocitoza relativă în analiza sângelui periferic
6Pentru anemia prin deficit de acid folic sunt caracteristice:
- ASindromul anemic
- BSindromul neurologic
- CSindromul gastrointestinal
- DLipsa sindromului neurologic
- EHemopoieza megaloblastică
7Pentru anemia fierodeficitară sunt caracteristice:
- AHemopoieza normoblastică
- BSindromul sideropenic
- CHipocromia eritrocitelor
- DLipsa sindromului sideropenic
- E“Pica chlorotica”
8Din tabloul clinic al anemiei B12-deficitare fac parte următoarele:
- ASindromul neurologic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul anemic
- DSindromul gastrointestinal
- EPrezenţa mielozei funiculare
9În diagnosticul diferenţial al anemiei B12-deficitare şi al anemiei prin deficit de acid folic sunt importante următoarele:
- APrezenţa sindromului neurologic
- BLipsa sindromului neurologic
- CPrezenţa mielozei funiculare
- DPrezenţa achiliei histaminorezistente
- ECreşterea nivelului de acid metilmalonic
10În dezvoltarea anemiei aplastice pot interveni următoarele:
- AHepatita virală C
- BSubstanţele toxice din grupa benzolului
- CCloramfenicolul
- DIradierea ionizantă
- EMutaţia la nivelul celulei precursoare a mielopoiezei
11La pacienţii cu anemia aplastică se folosesc următoarele metode de tratament:
- ATratamentul transfuzional substituitiv cu componenţi ai sângelui
- BTratamentul antibacterian
- CAdministrarea androgenelor
- DSplenectomia
- EChimioterapiea antitumorală
12Enumeraţi criteriile anemiei aplastice severe:
- AGranulocite < 0,5·109/l
- BTrombocite < 20,0 ·109/l
- CReticulocite < 1%
- DHipocelularitate severă (< 25%) a măduvei osoase
- EConţinutul hemoglobinei < 50 g/l
13Enumeraţi criteriile de eficacitate a tratamentului cu preparate de fier:
- AReticulocitoza la a 7-10-a zi
- BReticulocitoza la a 4-5-a zi
- CMajorarea conţinutului hemoglobinei începând cu a treia săptămână
- DDispariţia simptomelor de sideropenie peste 2-3 săptămâni
- EApariţia eritrocitelor saturate cu hemoglobină
14Dereglarea absorbţiei fierului are loc în cazurile de:
- ARezecţia stomacului după metoda Billroth I
- BRezecţia stomacului după metoda Billroth II
- CEnterita cronică
- DSindromul de malabsorbţie
- ERezecţia vastă a intestinului subţire în partea proximală
15Pentru anemia fierodeficitară sunt corecte afirmaţiile:
- ASe întâlneşte preponderent la femei de vârsta reproductivă
- BCea mai frecventă cauză sunt hemoragiile cronice
- CInsuficienţa alimentară de fier predomină la copii în vârsta până la un an
- DInsuficienţa alimentară de fier se dezvoltă la persoanele mature când timp îndelungat consumă preponderent lactate sau respectă dieta vegetariană
- ESe întâlneşte anemia fierodeficitară idiopatică
16În scopul determinării gradului de extindere a procesului patologic în organism în limfomul Hodgkin se efectuează:
- APuncţia sternală
- BRadiografia organelor cutiei toracice cu tomografia mediastinului
- CUltrasonografia
- DTomografia computerizată
- ETrepanobiopsia
17În limfomul Hodgkin pot fi următoarele simptome:
- AMărirea ganglionilor limfatici
- BFebră
- CPerderea ponderală
- DTranspiraţie abundentă
- ESindromul hemoragic cutanat
18Variantele morfologice ale maladiei Hodgkin sunt:
- APredominare limfocitară
- BProlimfocitară
- CScleroză nodulară
- DMixtcelulară
- EDepleţie limfocitară
19Pentru limfomul Hodgkin nu sunt corecte afirmaţiile:
- AVarianta morfologică nu are importanţă prognostică
- BFrecvent se afectează primar ganglionii limfatici cervico-supraclaviculari
- CRadioterapia după programul radical se efectuează în stadiul III al bolii
- DGanglionii limfatici mediastinali sunt afectaţi cel mai frecvent
- ESemnele de intoxicare generală nu au însemnătate prognostică
20În cazurile de leucemizare a limfoamelor non-Hodgkin indolente sunt corecte afirmaţiile:
- AProcentul limfocitelor în hemogramă nu corespunde celui din măduva oaselor
- BDimensiunile ganglionilor limfatici şi ale splinei depăşesc numărul de leucocite
- CLimfocitele sunt de dimensiuni mari, multe din ele morfologic au caracter de prolimfocite
- DSunt prezente umbrele nucleare
- EDupă tratamentul citostatic se normalizează hemograma cu dispariţia limfocitozei
21Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii
- APredomină debutul maladiei în ganglionii limfatici periferici
- BRar se dezvoltă primar în ganglionii limfatici mediastinali
- CAfectările primare extranodale sunt frecvente
- DCele mai frecvente localizări extranodale sunt inelul limfatic faringian şi tractul gastrointestinal
- EFrecvent primar se afectează glanda mamară
22Prognosticul limfoamelor non-Hodgkin este în funcţie de:
- ANivelul leucocitelor
- BVarianta morfologică
- CStadiul clinic
- DLocalizarea focarului tumoral
- EPrezenţa afectării măduvei osoase
23Pentru variantele agresive ale limfoamelor non-Hodgkin este caracteristic:
- AMărirea rapidă a ganglionilor limfatici
- BRitmul înalt de generalizare
- CPrognosticul favorabil
- DPrognosticul nefavorabil
- EAfectarea măduvei oaselor influenţează considerabil la durata vieţii bolnavilor
24Pentru leucemia granulocitară cronică sunt corecte afirmaţiile:
- AExistă paralelismul dintre numărul de leucocite şi dimensiunile splinei
- BLipseşte paralelismul dintre numărul de leucocite şi dimensiunile splinei
- CEritrocitele sunt normocitare
- DFosfataza alcalină în neutrofile este scăzută
- ECromosomul Ph-pozitiv
25Pentru mielofibroza idiopatică sunt corecte afirmaţiile:
- ADevierea spre stânga în hemogramă este pronunţată cu un procent mare de mielocite, metamielocite
- BLa studierea morfologică a eritrocitelor se observă anizocitoză, poichilocitoză pronunţată
- CFosfataza alcalină în neutrofile este în normă sau majorată
- DAnemia este frecventă
- ELipseşte paralelismul dintre numărul de leucocite şi dimensiunile splinei
26Sindroamele clinice pentru leucemia granulocitară cronică în faza acută sunt:
- AAnemic
- BHemoragic
- CComplicaţiilor infecţioase
- DProliferativ
- EPatologiei proteice
27Faza desfăşurată a leucemiei monocitare cronice se manifestă prin:
- ASindromul anemic
- BSplenomegalie
- CLimfadenopatie şi hepatomegalie în puţine cazuri
- DLimfocitoză în hemogramă
- EMonocitoză în hemogramă
28Preparatele folosite în tratamentul anemiei fierodeficitare sunt:
- AFersinol
- BHemofer
- CSorbifer
- DFerum Lek
- EVitamina B1
29Manifestările caracteristice ale sindromului de sideropenie sunt:
- AFragilitatea părului şi unghiilor
- BStomatită angulară
- CFisuri calcanee
- D“Pica chlorotica”
- EIcter al tegumentelor
30În apariţia anemiei fierodeficitare ar putea fi de vină:
- AHernia hiatală
- BMiomul uterin
- CHemosideroza pulmonară
- DInsuficienţa transferinei
- ESplenomegalia
31În anemia B12 -deficitară măduva oaselor evidenţiază:
- AMăduvă hipercelulară
- BPrezenţa megaloblaştilor
- CAnizocitoză şi poichilocitoză
- DMielocite şi metamielocite gigante
- EHiposegmentarea nucleului granulocitar
32În anemia megaloblastică pot fi prezente următoarele:
- APaloare cu nuanţă icterică
- BValori scăzute ale fierului seric
- CAtrofia mucoasei gastrice
- DMegaloblastoză în măduva osoasă
- EParestezii în picioare şi mâini
33Deficitul de vitamina B12 poate surveni ca consecinţă a:
- AInsuficienţei sau lipsei factorului intrinsec
- BMaladiilor ileonului
- CUtilizării mecanismului de concurenţă
- DPrezenţei anticorpilor anticelule parietale
- EHemoragiile cronice
34Cu privire la tratamentul anemiei aplastice sunt corecte afirmaţiile:
- ACiclosporina este utilizată ca cel mai eficient imunosupresiv
- BCorticoterapia trebuie administrată în cazurile cu sindromul hemoragic
- CInfecţiile apar frecvent şi impun antibioticoterapia
- DAdministrarea globulinei antilimfocitare agravează imunodeficienţa deja existentă
- ETransfuzii de masă leucocitară trebuie evitată în toate cazurile
35Care din următoarele pot fi factori etiologici ai unei anemii hemolitice dobândite extraeritrocitare:
- AColagenozele
- BPneumonia acută
- CSolvenţii organici
- DCiupercile otrăvitoare
- EToxoplazmoza
36Care din următoarele pot fi factori etiologici ai unei anemii hemolitice ereditare:
- ADeficitul de spectrină membranară
- BSensibilităţi crecute ale membranei eritrocitare la complementul seric
- CScăderea nivelului de glutation intraeritrocitar
- DScăderea sintezei unor anumite tipuri de lanţuri de globină
- EDereglarea sintezei aminoacizilor în lanţuri de globină
37Pentru anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald sunt corecte caracteristicele:
- ACreşterea permiabilităţii membranei eritrocitare
- BReducerea duratei de viaţă eritrocitară
- CSplenomegalia moderată
- DReticulocitoză peste 30‰
- EAspectul măduvei osoase hipercelular
38În diagnosticul diferenţial dintre anemia B12 -deficitară şi anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald sunt importante următoarele:
- APrezenţa splenomegaliei
- BSindromul neurologic
- CReticulocitoza peste 30‰
- DMegaloblastoză în măduva osoasă
- ETestul Coombs direct pozitiv
39Referitor la hemofilia A sunt corecte următoarele afirmaţii:
- APe larg în tratament se folosesc corticosteroizii
- BEste o coagulopatie ereditară, cauzată de deficitul factorului VIII
- CFrecvent se întâlnesc hematoame şi hemartroze
- DSunt posibile hemoragii renale
- EÎn caz de hematurie este contraindicat acidul aminocapronic
40În tabloul clinic la bolnavi cu hemofilie sunt posibile:
- AHemoragiile gastrointestinale sunt cauzate de o gastrită erozivă sau ulcer gastric şi duodenal
- BDeosebit de periculoase sunt hematoamele retroperitoniale
- CÎn 14-30% se întâlnesc hemoragiile renale
- DHemoragii îndelungate şi periculoase după traume şi intervenţii chirurgicale
- ETonzilectomia nu prezintă nici un pericol pentru viaţa bolnavilor şi nu necesită transfuzii de crioplasmă şi crioprecipitat
41Care din următoarele afirmaţii cu privire la hemofilia A sunt corecte:
- ATabloul clinic depinde de gradul de deficit al factorului de coagulare
- BMicşorarea numărului de trombocite
- CÎn cazul hemoragiilor gastrointestinale este efectivă crioplasma şi crioprecipitatul
- DExtracţiile dentare aduc la hemoragii de lungă durată
- ETimpul de coagulare după Lee-White prelungit
42La un bolnav cu trombocitopenie sunt prezente următoarele manifestări hemoragice:
- AHemoragii gingivale
- BHemoragii nazale
- CMetroragii
- DHemartroze
- EPeteşii
43Care din următoarele susţine diagnosticul de purpură trombocitopenică:
- AEste o maladie cu dereglarea hemostazei primare
- BÎn analiza sângelui scade numărul de trombocite
- CSplenomegalie pronunţată
- DSe poate dezvolta o anemie posthemoragică
- ETratamentul se începe cu corticosteroizi
44Purpura trombocitopenică autoimună poate însoţi evoluţia următoarelor maladii:
- AMaladia Randiu-Osler
- BLeucemia limfocitară cronică
- CHepatita cronică
- DCiroza hepatică
- EColagenozele
45La pacienţii cu hemofilie sunt posibile următoarele hemoragii:
- AHemartroze şi hematoame
- BPeteşii şi echimoze
- CMacrohematurie
- DHemoragii gastrointestinale
- EHemoragii după extracţii dentare
46Care factori pot mărturisi despre evoluţie nefavorabilă a limfomului Hodgkin:
- AVarianta morfologică cu depleţie celulară
- BVarianta morfologică limfohistiocitară
- CPrezenţa simptoamelor de intoxicare generală
- DVârsta avansată
- EStadiul III-IV
47Semnele biologice de activitate ale limfomului Hodgkin sunt:
- AHemoglobina mai mică decât 80 g/l
- BVSH mai mare de 30 mm/oră
- CFibrinogenul mai mare de 5 g/l
- Dα2-globulina mai mare de 10 g/l
- EHaptoglobina mai mare de 1,5 mg % şi ceruloplasmina mai mare de 0,4 un.
48Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii:
- A75% cazuri debutul maladiei este în ganglionii cervico-supraclaviculari
- BAfectarea inelului limfatic faringian este foarte frecvent
- CAfectarea primară a ganglionilor limfatici mediastinali este tipică pentru varianta scleroză nodulară
- DAfectarea primară a ganglionilor limfatici mediastinali are loc în 10%
- EAfectarea tractului gastrointestinal este foarte rar întâlnită
49Preparatele principale, care se folosesc în schemele de polichimioterapie în tratamentul limfoamelor non-Hodgkin agresive sunt:
- AMielosanul
- BCiclofosfanul
- CVincristina
- DDoxorubicina
- EPrednizolonul
50La limfomul non-Hodgkin al stomacului pot fi următoarele simptoame:
- ADureri în regiunea epigastrală
- BDereglări dispeptice
- CHemoragie gastrică
- DSindromul hemoragic cutanat
- EPierdere ponderală
51Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte pentru limfomul non-Hodgkin (LNH):
- ALNH este o tumoare a ţesutului limfatic, care se începe în măduva osoasă
- BLNH este o tumoare a ţesutului limfatic, care se începe extramedular
- CSubstratul morfologic al LNH sunt celulele plasmatice
- DSubstratul morfologic al LNH sunt granulocitele mature
- ESubstratul morfologic al LNH sunt monocitele
52Pentru leucemia acută monoblastică este caracteristic:
- AExistenţa sindromului CID
- BInfiltraţia specifică leucemică a amigdalelor
- CLeucemide subcutanate
- DReacţia pozitivă la alfa-naftilesterază, inhibată cu Natriu ftorid
- ENivelul crescut al lizozomului seric şi urinar
53Ce este corect cu privire la leucemiile acute secundare:
- ASe referă la grupul de tumori induse de terapia radiantă şi citostatică
- BSe dezvoltă la bolnavi de limfomul Hodgkin, tumori epiteliale cu diferite localizări, ca regulă peste 10-15 ani după tratamentul primar
- CEvoluţie clinică agresivă
- DSunt caracteristice anomaliile cromozomiale
- EExistă posibilitatea de a căpăta remisiuni îndelungate
54Într-o leucemie acută limfoblastică au valoare prognostică nefavorabilă următorii factori:
- AAfecţiunile mediastinale
- BSubgrupul L1
- CSubgrupele L2 şi L3
- DHiperleucocitoza
- ETipul imunologic cu celule T
55Ce este caracteristic pentru leucemia acută cu procent mic de celule blastice:
- AMai frecvent se întâlneşte la copii
- BEste caracteristică anemia normocromă persistentă fără reticulocitoză sau pancitopenie
- CConţinutul de celule blastice în măduva osoasă nu depăşeşte 20%
- DCelulele blastice unice în sângele periferic
- ELipsa îndelungată (2-3 ani) a progresării procesului (leucemiei)
56Faza acută a leucemiei granulocitare cronice se manifestă prin:
- ACriza blastică
- BTransformarea în leucemie acută mieloblastică
- CSarcomatizare
- DTransformarea în leucemie acută limfoblastică
- EVindecare
57Faza de accelerare a leucemiei granulocitare cronice se caracterizează prin:
- ARezistenţă la terapie cu mielosan, administrată anterior
- BSplenomegalie
- COsalgii
- DEfect pozitiv accelerat la mărirea dozei de mielosan
- ESporirea numărului de blaşti în sângele periferic
58În evoluţia mielofibrozei idiopatice pot apărea complicaţiile:
- AUrichemia, nefroscleroză
- BHipertensiune portală
- CTransformarea într-o leucemie acută
- DMegaloblastoză medulară prin deficit de acid folic
- EInfarcte splenice
59Contraindicaţiile pentru splenectomie la mielofibroza idiopatică sunt:
- AExistenţa sindromului CID
- BMărirea concomitentă şi pronunţată a ficatului
- CStadiul terminal al maladiei în plan clinic şi hematologic cu mărirea accelerată a splinei, citopeniei, febrei şi osalgiei
- DLeucocitoză şi trombocitoză pronunţată
- EAnemie hemolitică autoimună
60Indicaţiile pentru splenectomie în leucemie limfocitară cronică cu celule păroase (triholeucocite) sunt:
- ACitopenie pronunţată
- BComplicaţii infecţioase frecvente
- CComplicaţii autoimune
- DSplenomegalie masivă
- ELimfadenopatie generalizată
61Eritrocitoza absolută simptomatică poate apărea în următoarele afecţiuni:
- AHipernefrom
- BSindromul Pikwik
- CVicii cardiace dobândite
- DHemangioblastom al cerebelului
- EVicii cardiace congenitale
62Indicaţii pentru tratamentul citostatic în eritremie sunt:
- ALeucocitoză
- BTrombocitoză
- CVârsta reproductivă a bolnavilor
- DSplenomegalie
- ETratamentul cu exfuzii de sânge nu este efectiv
63În favoarea stadiului I al mielomului multiplu sunt următoarele semne:
- AProces osteodestructiv pronunţat
- BHemoglobina mai mare de 100 g/l
- CConcentraţia calciului în ser normală
- DAbsenţa osteolizei sau focar solitar în oase
- EConcentraţia M-componentului: Ig G < 50 g/l, Ig A < 30 g/l, proteina Bence-Jones în urină < 4 gr/24 ore
64Care din următoarele afirmaţii corespund stadiului III al mielomului multiplu:
- AHemoglobina < 85 g/l
- BConcentraţia calciului normală
- CProces osteodestructiv pronunţat
- DConcentraţia M-componentului: Ig G > 70 g/l, Ig A > 50 g/l, proteina Bence-Jones în urină > 12 gr/24 ore
- EConcentraţia calciului în ser > 12 mg/100 ml
65Insuficienţa renală la mielomul multiplu e cauzată de:
- AReabsorbţia proteinei Bence-Jones
- BPrecipitarea în canalicule a proteinei micromoleculare
- CDezvoltarea rinichiului ratatinat
- DLitiaza renală
- EHidronefroză intrarenală
66În tratamentul formelor generalizate ale mielomului multiplu se folosesc:
- ATratament prolongat cu citostatice
- BTerapia intensivă cu doze mari de citostatice
- CTerapia radiantă
- DGlucocorticosteroizi
- EFizioterapie
67Care din următoarele date clinice sunt în favoarea diagnosticului de purpură trombocitopenică:
- AGanglionii limfatici nu sunt măriţi
- BSistemul respirator şi cardiovascular sunt fără schimbări
- CFrecvent se afectează ţesutul pulmonar
- DFicatul nu se măreşte
- ESplenomegalie moderată poate fi observată în 30% de cazuri
68Trombocitopenia autoimună clinic se caracterizează prin:
- AHematoame şi hemartroze
- BHemoragii cutanate spontane de tip peteşial
- CHemoragii cutanate spontane de tip echimotic
- DHemoragii nazale
- EHemoragii gingivale
69Investigaţiile de laborator în favoarea diagnosticului de purpură trombocitopenică sunt:
- AMicşorarea numărului de trombocite
- BTimpul de sângerare este prelungit
- CRetracţia chiagului este redusă
- DLeucopenie şi limfocitoză
- EÎn medulogramă numărul de megacariocite este majorat şi în jurul megacariocitelor nu se observă trombocite
70În hemofilie se constată:
- ATimpul de coagulare după Lee-White prelungit
- BÎn medulogramă majorarea numărul de megacariocite
- CE posibilă dezvoltarea unei anemii posthemoragice
- DEste modificat timpul parţial de tromboplastină activată
- EHemartroze şi hematoame
71Investigaţiile de laborator în favoarea diagnosticului de hemofilie sunt:
- ATimpul parţial de tromboplastină activată şi testul de autocoagulare este modificat
- BAnaliza sângelui periferic este în normă
- CTimpul de sângerare este prelungit
- DRetracţia chiagului este fără modificări
- ETimpul de coagulare după Lee-White prelungit
72În maladia Rendu-Osler se constată:
- ARetracţia chiagului este în normă
- BTimpul de sângerare este în normă
- CTimpul de coagulare după Lee-White este în normă
- DAnemie fierodeficitară posthemoragică
- EMicşorarea numărului de trombocite pănă la solitare
73Referitor la maladia Rendu-Osler sunt corecte afirmaţiile:
- APrioritate în tratament are masa trombocitară
- BEste una din cele mai frecvente vazopatii ereditare
- CAnaliza sângelui periferic este în normă
- DSchimbări patologice ale procesului de coagulare nu se depistează
- EDiagnosticul pozitiv se bazează pe depistarea teleangiectaziilor
74Examinarea hemostazei primare se efectuează prin determinarea:
- ANumărului de trombocite
- BTimpului de coagulare după Lee-White
- CRetracţia chiagului
- DTimpului de sângerare
- EAdezivităţii şi agregabilităţii trombocitelor
75Tratamentul leucemiei limfocitare cronice include:
- AMielosan
- BRadioterapie
- CChimioterapie (preparatul de elecţie este Leukeranul)
- DCorticosteroizi
- ESplenectomie în situaţiile de hipersplenism şi complicaţii autoimune recidivante
76Formele clinice ale leucemiei limfocitare cronice sunt:
- ABenignă
- BClasică cu progresare permanentă
- CTumorală
- DOsteomedulară
- EReticulară
77Date de laborator care depistează semne de distrucţie sporită a eritrocitelor sunt:
- ABilirubinemie din contul fracţiei directe
- BBilirubinemie din contul fracţiei indirecte
- CUrobilinurie
- DMajorarea concentraţiei stercobilinogenului
- EScăderea conţinutului haptoglobinei serice
78Pentru anemii din bolile cronice sunt caracteristice următoarele semne:
- AÎn majoritatea cazurilor anemia este normocromă şi normocitară
- BConţinutul hemoglobinei de obicei scade până la 80-100 g/l
- CNumărul reticulocitelor este normal sau uşor crescut
- DConţinutul hemoglobinei se majorează până la 170-180 g/l
- ENumărul de leucocite şi trombocite depinde de boala de bază
79Negativ asupra supravieţuirii eritrocitelor pot influenţa:
- ADereglarea structurii membranei
- BDeficitul enzimelor intraeritrocitare
- CDereglarea structurii globinei
- DFormarea anticorpilor antieritrocitari
- ENici unul din cele enumerate
80Eritrocitele pot fi distruse mecanic la pacienţii cu:
- ASplenomegalie masivă
- BHemangiomatoză
- CAnticorpi antieritrocitari
- DCu plastia valvelor cardiace
- EDupă un marş de lungă durată
81Pentru microsferocitoză ereditară sunt corecte următoarele afirmaţii:
- AParcurge cu limfadenopatie
- BEste prezentă splenomegalia
- CCopiii pot rămâne în creştere
- DPot avea loc dereglări de formare a oaselor
- ELa o parte de pacienţi pe gambe apar ulcere trofice
82Microsferocitoza ereditară se caracterizează prin:
- AAnemie asociată de reticulocitoză
- BLeucopenie
- CBilirubinemie indirectă
- DUrobilinurie
- EHiperplazia ţesutului eritroid al măduvei oaselor
83Hemoliza în anemia hemolitică ereditară ca rezultat al deficitului fermentului glucozo-6-fosfatdehidrogenaza în eritrocite este provocată de următoarele medicamente:
- ASulfanilamide
- BRemediile antimalarice
- CDerivatele nitrofulanului
- DAntihistaminele
- EPreparatele acidului izonicotinic
84În analiza sângelui periferic la pacienţii cu talasemie se depistează:
- AHipocromie
- BAnemie
- CEritrocite «de tras în ţintă»
- DMicrosferocite
- EReticulocitoză
85Pentru talasemie sunt corecte afirmaţiile:
- AAre loc hiperplazia ţesutului eritroid al măduvei oaselor
- BFierul seric este majorat
- CFeritina este micşorată
- DFeritina este majorată
- EProcentul sideroblaştilor este crescut
86Pentru anemia hemolitică autoimună sunt corecte afirmaţiile:
- AEste modificată structura proteinelor membranei eritrocitare
- BStructura antigenică a membranei eritrocitare este normală
- CPrimar este afectat sistemul imun
- DS-a depistat reducerea limfocitelor, T-supresoare
- ELimfocitele B produc anticorpi antieritrocitari
87Pentru anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald sunt caracteristice următoarele date de laborator:
- AAnemie asociată de reticulocitoză
- BHiperplazie eritroidă în măduva oaselor
- CBilirubinemie
- DProteinurie
- EUrobilinurie
88Pentru maladia Marchiafava-Micheli sunt corecte afirmaţiile:
- ADeseori în analiza sângelui periferic se depistează pancitopenie
- BÎn medulogramă se observă hiperplazia rândului eritrocitar fără particularităţi morfologice
- CConţinutul bilirubinei este sporit din contul fracţiei indirecte
- DEste caracteristică hemoglobinemia
- ETestul Coombs direct este pozitiv
89Afirmaţiile corecte referitor la stadiul iniţial al eritremiei sunt:
- ACreşterea lentă a slăbiciunii şi vertijului
- BHiperemia nepronunţată a tegumentelor
- CLipsa splenomegaliei
- DLipsa complicaţiilor vasculare
- ELimfadenopatie
90În rezultatul dereglării microcirculaţiei la bolnavii de eritremie e posibilă dezvoltarea:
- APrurit cutanat după contactul cu apa caldă
- BEritromelalgie
- CGangrena degetelor
- DStenocardia
- EDureri abdominale
91Criteriile diagnosticului diferenţial al eritremiei dintre stadiul IIB şi IIA sunt:
- ALipsa micşorării splinei după exfuzia sângelui
- BLeucocitoză în sângele periferic cu deviere în formula leucocitară spre stânga până la mielocite
- CPrezenţa în sângele periferic a eritrocariocitelor
- DSindromul pletoric
- EPrezenţa fibrozei în trepanul osului iliac
92Complicaţiile vasculare ale eritremiei sunt:
- ATromboza vaselor cerebrale
- BInfarct miocardic
- CSplenomegalie
- DHipertonia
- EFlebotromboza
93Sindromul osteomedular în mielom multiplu se manifestă prin:
- AOsteoliză
- BMărirea concentraţiei de calciu în serul sangvin
- CMărirea concentraţiei de proteine în serul sangvin
- DAnemia
- EFracturi patologice
94Sindromul patologiei proteice în mielom multiplu se manifestă prin:
- AHipercalciemie
- BHiperparaproteinemie
- CProteinurie
- DUremie
- EDereglarea microcirculaţiei periferice
95Cu care patologii e necesar de diferenţiat mielomul multiplu, luînd în consideraţie posibilitatea plazmocitozei reactive:
- AEritremie
- BHepatită cronică
- CCancer
- DMaladiile complexelor imune
- EAgranulocitoza
96Care dereglări imune apar în mielomul multiplu:
- AGamapatie monoclonală
- BInsuficienţa sintezei anticorpilor
- CInhibarea formării celulelor plazmatice normale
- DComplicaţii infecţioase frecvente
- EReacţia hipersensibilitate întârziată
97Diagnosticul de leucemie acută se stabileşte pe baza:
- ASindromul anemic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul proliferativ
- DSindromul de compresie
- EPrezenţa celulelor blastice în sângele periferic şi în măduva oaselor
Información
- Descripción
- Test sobre 401-500, creado por Predator Rotadrep el 13/01/2022.
- Autor
- Predator Rotadrep
- Idioma
- English
- Visitas
- 94
- Valoración
- Aún sin valoraciones Valora este test