Quiz
gu2
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (50)
1CS Care dintre afirmaţiile următoare privitoare la mitoză este falsă?
- AEste de tip ecvaţional
- BSe întâlneşte şi la nivelul testiculelor
- CCelula ce intră în diviziune are cromozomi monocromatidieni
- DDin diviziune rezultă două celule
- ECelulele rezultate sunt diploide
2CS Fenomenele de recombinare inter- şi intracromozomială se produc in:
- AAnafaza mitozei
- BProfaza şi anafaza meiozei I
- CMetafaza şi anafaza meiozei II
- DProfaza şi metafaza meiozei I
- EProfaza şi anafaza meiozei II
3CS Ce zigoţi vor rezulta prin fecundarea unui gamet normal cu gameţi produşi prin nedisjuncţia în meioza I a gonosomilor la tata?
- A45,X; 47,XXY
- B45,X; 46,YY; 47, XYY
- C45,X; 47,XXY; 47, XYY
- D45,X; 46,XY; 47,XXX
- E46,XY; 47,XXX; 47, XYY
4CS Care dintre afirmaţiile următoare privitoare la meioză sunt false?
- AToate celulele rezultate sunt haploide
- BToate celulele din testicule şi ovare se divid prin meioză
- CDin diviziune rezulta 4 celule
- DProfaza I prezintă 5 etape
- EEste o succesiune de doua diviziuni
5CS Care din următoarele fenomene este anormal în anafaza mitozei?
- AÎmpărţirea totală şi egală a materialului genetic
- BDisjuncţia cromatidiană
- CClivarea transversală a centromerului
- DMigrarea simultană şi cu aceeaşi viteză a cromatidelor
- EClivarea longitudinală a centromerului
6CS Mozaicul cromozomic de tipul 46/45 se formează prin:
- ANedisjuncţie cromozomică în meioza I
- BNedisjuncţie cromatidiană în meioza II
- CÎntârziere anafazică în meioza I
- DNedisjuncţie cromatidiană în mitoză
- ENici unul din fenomenele menţionate mai sus
7CS Indicaţi afirmaţia corectă referitor la nondisjuncţia meiotică:
- AEste responsabilă de anomaliile structurale ale cromozomilor
- BEste responsabilă de anomalii cromozomice în mozaic
- CEste responsabilă de formarea triploidiilor
- DNu afectează decât perechea de cromozomi 21
- EPoate surveni atât în prima cât şi în a doua diviziune meiotică
8CS În ce etapă a diviziunii meiotice are loc recombinarea intracromozomială?
- AAnafaza meiozei II
- BProfaza meiozei I
- CAnafaza meiozei I
- DMetafaza meiozei II
- EProfaza meiozei II
9CS Recombinarea intracromozomică implică:
- ASchimbul de fragmente intre cromozomi diferiţi ai aceleiaşi grupe
- BSchimb de fragmente egale intre cromatidele aceluiaşi cromozom
- CSchimb de fragmente egale intre cromozomii omologi
- DSchimb reciproc de cromozomi intre cele două seturi haploide
- ESchimb de material genetic intre două celule
10CS Care din următoarele fenomene NU se poate produce în anafaza mitozei?
- AÎmpărţirea totală şi egală a materialului genetic
- BDisjuncţia cromozomică
- CClivarea transversală a centromerului
- DMigrarea simultană şi cu aceeaşi viteză a cromatidelor
- EDisjuncţia cromatidiană
11CS Clivarea transversală a centromerului în mitoza blastomerilor duce la apariţia:
- AMozaicurilor cromozomice de tip 45/46
- BGameţilor cu număr anormal de cromozomi
- CCelulelor somatice cu număr anormal de cromozomi
- DMozaicurilor cromozomice de tip 46,iso p / 46,iso q
- EMozaicurilor cromozomice de tip 46 / 46,iso p / 46,iso q
12CM Alegeţi mecanismele posibile a tetrasomiei gonosomale de tip 48,XXYY:
- ANedisjuncţia la ambii gameţi în MII
- BNedisjuncţia gonozomilor în spermatogeneză în MI şi MII a cromozomului Y
- CNedisjuncţia dublă în ovogeneză a cromozomilor sexuali
- DNedisjuncţia cromozomilor sexuali la ambii gameţi în MI
- ENedisjuncţia în spermatogeneză în MI şi MII a cromozomului X
13CS Alegeţi mecanismele posibile a pentasomiei gonosomale de tip 49,XXXXY:
- ANedisjuncţiea cromozomului X în MI şi MII a spermatogenezei
- BNedisjuncţie a cromozomului X în MI a spermatogenezei şi în MII la ambii
- CNedisjuncţia dublă a cromozomilor sexuali în ovogeneză
- DNedisjuncţia cromosomilor sexuali în ovogeneză şi întîrzierea în MI în spermatogeneză
- ENedisjuncţie dublă а ambilor cromozomi sexuali în spermatogeneză
14CM Alegeţi mecanismele posibile a tetrasomiei gonosomale de tip 48,XXYY:
- ANedesjuncţie în MII la ambii gameţi
- BNedesjuncţiea gonozomilor în MI şi cromatidelor cromozomului Y în MII a spermatogenezei
- CNedisjuncţia cromosomilor sexuali în ovogeneză şi întîrzierea în MI în spermatogeneză
- DNedisjuncţia dublă a cromozomilor sexuali în ovogeneză
- ENedisjuncţia cromozomilor sexuali în MI la ambii gameţi
15CS Care din noţiunile de mai jos reprezintă interacţiunea genelor nealele?
- ADominarea completă
- BEpistazia
- CAcţiunea pleiotropă a genelor
- DCodominarea
- EPolialelizmul
16CS Noţiunea ce explică acţiunea multiplă a genei este:
- APoligenia
- BPolialelia
- CPolimorfismul
- DPleiotropia
- EPanmixia
17CS Indicaţi forma interacţiunii genelor nealele:
- ACodominanţa
- BComplementaritatea
- CSupradominanţa
- DPolialelismul
- EDominanţa incompletă
18CS Alegeţi răspunsul ce NU corespunde caracteristicii genelor alele:
- ASe notează cu aceeaşi literă
- BSe localizează în loci identici ai cromozomilor neomologi
- CÎn meioză segregă spre polii opuşi
- DDetermină caracterele alternative
- EOcupă loci identici în cromozomii omologi
19CS Pentru genele alele NU este caracteristic:
- AExistenţa în câteva stări numite alele multiple
- BÎntotdeauna determină un singur caracter
- CLocalizarea într-un anumit locus pe cromozom
- DInteracţiunea cu alte gene nealele
- EParticiparea în procesul recombinării
20CS Ce caractere sunt determinate de genele alele?
- AOchii mari - ochii de culoare albastră
- BMiopia - daltonismul
- CRh pozitiv - secretor
- DCapacitatea de a îndoi limba - capacitatea de a face limba sul
- EPărul creţ - părul drept
21CS Alegeţi răspunsul corect caracteristic înlănţuirii genelor:
- AAre loc numai între genele dominante
- BAre loc între genele codominante
- CApare între genele localizate pe cromozomi diferiţi
- DAre loc între genele localizate pe acelaşi cromozom
- EEste mai frecvent completă
22CS Alegeţi răspunsul ce caracterizează harta cromozomială a eucariotelor:
- AConţine numai gene dominante
- BReprezintă schema de aranjare a genelor nealele într-un cromozom
- CEste ramificată
- DNumărul hărţilor cromozomiale nu coincide cu cel al grupelor de înlănţuire
- EDistanţa dintre gene se apreciază empiric
23CS Moştenirea înlănţuită a genelor a fost constatată de:
- AG. Mendel
- BN. Vavilov
- CHardy-Weinberg
- DT. Morgan
- ES. Cetvericov
24CS O femeie cu grupa sanguina A1 are un copil cu grupa A2. Care dintre următorii bărbaţi NU poate fi tatăl copilului?
- AA2
- BB
- CA1
- DA1B
- EA2B
25CS O femeie a prezentat boală hemolitică a nou-născutului. Ce risc au copiii ei de a face această boală?
- A100%
- B50%
- C0%
- D75%
- E25%
26CS Ce risc are o femeie Rh-, care a născut un copil Rh- şi unul Rh+, să dea naştere unui copil care să prezinte boala hemolitică a nou-născutului?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
27CS O femeie are un copil care a făcut boala hemolitică a nou-născutului. Soţul său a prezentat această afecţiune în copilărie. Ce risc are cuplul de mai sus de a avea un alt copil cu aceasta afecţiune?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
28CS Ce risc are o femeie care a născut un copil cu boala hemolitică a nou-născutului şi are soţul Rh+ homozigot, sa aibă un alt copil cu aceeaşi afecţiune?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
29CS O femeie care nu a făcut boala hemolitică a nou-născutului, deşi a avut un frate mai mare cu această boală, se căsătoreşte cu un bărbat care a prezentat în copilărie boala hemolitică. Ce risc are cuplul de avea un copil cu boala hemolitică a nou-născutului?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
30CS O femeie al cărei tată şi frate mai mare au avut în copilărie boala hemolitică a nou-născutului, dar care nu a avut aceasta boala, se căsătoreşte cu un bărbat Rh-. Care este riscul acestui cuplu de a avea un copil cu boala hemolitică?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
31CS O femeie Rh- este căsătorită cu un bărbat care nu a prezentat în copilărie boala hemolitică a nou-născutului, deşi mama sa era Rh-, iar fratele său mai mare a avut boala hemolitică. Care este riscul cuplului de a avea un copil cu boala hemolitică a nou-născutului ?
- A100%
- B75%
- C50%
- D25%
- E0%
32CS O persoană gustătoare are mama şi un frate negustător. Care este genotipul tatălui?
- AGG
- BGG sau Gg
- CGg
- Dgg
- ENici un răspuns nu este corect
33CS O femeie secretoare are mama şi soţul nesecretori. Care sunt genotipurile posibile la copii?
- ASeSe şi sese
- BNumai sese
- CSeSe şi Sese
- DSese şi sese
- ENumai Sese
34CS O persoană secretoare are mama şi un frate nesecretor. Care este genotipul tatălui?
- ASeSe
- BSese sau sese
- CSese
- Dsese
- ESeSe sau Sese
35CS O persoana cu Hp 1-1 are un frate Hp 2-2. Ce genotipuri pot avea părinţii?
- AHp 1-1 / Hp 1-1
- BHp 1-2 / Hp 1-2
- CHp 1-2 / Hp 2-2
- DHp 1-1 / Hp 1-2
- EHp 2-2 / Hp 2-2
36CS O persoană gustătoare are un frate negustător. Care sunt genotipurile posibile la părinţi?
- AGG /Gg
- BGg /Gg sau Gg /gg
- CGg /Gg
- Dgg /gg sau Gg /Gg
- ENici un raspuns nu este corect
37CS O persoană gustătoare are un frate negustător. Care sunt genotipurile posibile la copii ei dacă soţul ei este negustător?
- AGG sau Gg
- BGG sau gg
- CGg
- Dgg sau Gg
- ENici un răspuns nu este corect
38CS Un copil gustător homozigot are ambele bunici negustătoare. Care sunt genotipurile părinţilor?
- AGG şi GG
- BGg şi gg
- Cgg şi gg
- DGg şi GG
- EGg şi Gg
39CS O femeie secretoare are mama şi soţul nesecretori. Care sunt genotipurile posibile la copii?
- ASeSe şi Sese
- BNumai sese
- CSeSe şi sese
- DSese şi sese
- ENumai Sese
40CS În care din următoarele combinaţii, părinţii NU pot avea copii cu grupa A2?
- AA1 + B
- BA1B + B
- CA2B + O
- DA2 + A2B
- EA2B + A1
41CS Ce grupe sanguine din sistemul Xg vor avea copiii următorului cuplu?
Mama: Xg(a+); Tatăl: Xg(a-)- AToţi copiii Xg(a+)
- BFetele Xg(a-), băieţii Xg(a+)
- CFetele Xg(a+), băieţii Xg(a-)
- DFetele Xg(a+) sau Xg(a-) (în funcţie de genotipul mamei), băieţii numai Xg(a-)
- ECopii Xg(a+) sau Xg(a-) (în funcţie de genotipul mamei)
42CS În care din următoarele combinaţii părinţii pot avea copii cu grupa O?
- AA1+ B
- BB + A2B
- CA1B + O
- DA1B + A2B
- EA + A1B
43CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii următorului cuplu?
Mama: A2, a avut din alta căsătorie un copil cu boala hemolitică a nou-născutului
Tatal: A1, are ambii părinţi Rh-- AA1, A2, O, numai Rh+
- BA1, A2, Rh+ şi Rh-
- CA1, A2, O, numai Rh-
- DA1, A2, O, Rh- şi Rh+
- ENici un răspuns nu este corect
44CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii următorului cuplu?
MAMA: O, a avut boala hemolitică a nou-născutului
TATĂL: A1B, are ambii părinţi cu Rh-- AA1B, A1, B, atît Rh+, cît şi Rh-
- BB, A1, numai Rh+
- CA1, B, O, atît Rh+, cît şi Rh-
- DO, A1, B, numai Rh+
- EB, A1, atît Rh+, cît şi Rh-
45CS O femeie cu grupa sanguină A2B are un copil cu grupa B. Care sunt grupele ce NU pot fi la tată?
- AA1, A1B, A2B şi B
- BA1, A2 şi O
- CA1B, A2B şi B
- DO, A1, A1B şi A2B
- ENici un răspuns nu este corect
46CS În care din următoarele combinaţii părinţii NU pot avea copii cu grupa B?
- AA1 + B
- BB + O
- CA2 + A2B
- DA2 + O
- EA2B + A1B
47CS Ce grupe sanguine în sistemul ABO şi Rh au descendenţii următorului cuplu:
MAMA: B, a avut boală hemolitică a nou-născutului
TATĂL: A1B, Rh-- AA1B, A1, A2, atît Rh+, cît şi Rh-
- BA1B, B, A1 atât Rh+ cît şi Rh-
- CB, O, A1, numai Rh-
- DB, O, A1, numai Rh+
- ENici unul din răspunsuri nu este corect
48CS O femeie cu grupa sanguina A1 are un copil cu grupa A2. Care dintre grupele următoare NU sunt posibile la tată?
- AA1
- BA2B
- CA2
- DA1B
- ENici unul din răspunsuri nu este corect
49O femeie cu grupa sanguină B are un copil cu grupa O. Care dintre următorii bărbaţi NU poate fi tatăl copilului?
- AA1
- B0
- CB
- DA2
- EA1B
50CS O femeie cu grupa sanguină A2B are un copil cu grupa A1. Care dintre următorii bărbaţi poate fi tatăl copilului?
- AA1B
- BO
- CA2B
- DB
- EA2
Information
- Description
- Quiz on gu2, created by Mădălina-Eliza Maros on 13/06/2021.
- Author
- Mădălina-Eliza Maros
- Language
- English
- Views
- 442
- History
- Created on 13 Jun 2021 · updated on 14 Jun 2021
- Tags
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz