Quiz
morfopat tot 1 sem 2
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (200)
1CM Care din afirmațiile enumerate mai jos referitoare la ateroscleroză sunt corecte:
- Ase întîlnește în artera retinală
- Bîn placa ateromatoasă se observă macrofage spumoase
- Care loc subțierea intimei
- Deste caracteristică proliferarea celulelor musculare netede în intimă
- Enivelul ridicat al HDL (lipoproteinelor de densitate înaltă) se asociază cu ateroscleroza
2CM Care din cauzele enumerate poate duce la dezvoltarea anevrismului
- Aplaca aterosclerotică
- Btrauma
- Ctensiunea arterială joasă
- Danomalii congenitale ale mediei arterelor
- Efumatul
3CS Substratul anatomic al reglării tensiunii arteriale în sistemul vascular este:
- Aaorta
- Barterele
- Carteriolele
- Dcapilarele
- E?cordul
4CS Complicațiile hipertensiunii cronice pot fi următoarele, cu excepția
- Ahipertrofia ventriculului stîng al inimii
- Binsuficiența cardiacă congestivă
- Cinsuficiența renală
- Ddiabetul zaharat
- Ehemoragie cerebrală
5CS Cauzele hipertensiunii arteriale secundare pot următoarele, cu excepția:
- Astenoza arterei renale
- Bcarcinomul corticosuprarenalei
- Cpielonefrita cronică
- Dgușa coloidă
- Eglomerulonefrita cronică
6CS Distrucția focală a țesutului elastic din media aortei în asociere cu endarterita vasa vasorum este caracteristică pentru
- Asindromul Marfan
- Barterita gigantocelulară
- Caortita sifilitică
- Dpoliarterita nodoasă
- Escleroza Monckeberg
7CS Care din cele enumerate este cauza mai frecventă a decesului în aneurismul disecant al aortei:
- Ahemopericardul
- Binsuficiența cardiacă congestivă
- Cinfarctul miocardic
- Dstenoza aortei
- Ecoarctația aortei
8CS Cauza mai frecventă a aneurismului aortei abdominale este:
- Atrauma
- Bateroscleroza
- Csifilisul
- Dhipertensiunea arterială
- Enecroza chistică a mediei
9CS Anevrismul arcului aortic este cauzat mai frecvent de:
- Aateroscleroză
- Btuberculoză
- C?sifilis
- Danomalii congenitale
- Eciuperci
10CS Care din următoarele nu prezintă risc pentru dezvoltarea complicațiilor
aterosclerozei:- Asexul masculin
- Bdiabetul zaharat
- Chipertensiunea arterială
- Dalcoolismul
- Efumatul
11CS La o pacientă de 70 de ani, care suferă de diabet zaharat, o traumă neînsemnată a unghiei degetului mare de la picior s-a complicat cu infectare și gangrenă. Ce proces patologic s-a dezvoltat în primul rînd în vasele sanguine în cazul dat:
- Aarterită infecțioasă
- Btromboflebită
- Carterioscleroză
- Dfleboscleroză
- Etrombangiită obliterantă
12CS Cauzele principale ale tromboemboliei arterei pulmonare:
- Ahipertensiunea arterială
- Binsuficiența cardiacă
- Caterocleroza
- Dtromboflebita
- Evenele varicoase
13CS Hipertensiunea arterială malignă se caracterizează prin:
- Aarterioloscleroză hiperplastică
- Binsuficiență aortală
- Csindromul Marfan
- Dstenoză și calcinoză aortică
- Etrombangiită obliterantă
14CS Care din următorii factori reflectă evoluția ondulantă a aterosclerozei:
- Aplăcile pluristratificate
- Bplăcile monostratificate
- Cplăcile aterosclerotice la diferite stadii de dezvoltare
- Dbandeletele lipidice
- Eplăcile calcificate
15CM Stadiile infarctului miocardic
- Ahemoragic
- Bedematos
- Cnecrotic
- Dde vascularizare
- Ede organizare
16CM Stadiul liposclerotic al aterosclerozei se caracterizează prin:
- Aformarea maselor ateromatoase
- Bproliferarea țesutului conjunctiv în jurul depozitelor lipidice
- Culcerația plăcii
- Ddistrucția membranelor elastice și argirofile
- Eformarea cheagurilor sanguine
17CS Ocluzia acută a arterei coronariene este urmată de:
- Agangrena miocardulu
- Binfarct miocardic
- Catrofia brună
- Dhipertrofia miocardului
- Elipomatoza inimii
18CM Care din următorii factori au importanță în dezvoltarea aterosclerozei:
- Ahipoglicemia
- Bhipercolesterolemia
- Chipertensiunea
- Dhipercalcemia( poate fi factor de accelerare al aterosclerozei )
- Ehiperlipidemia
19CM Manifestările aterosclerozei sunt următoarele:
- Ametaplazia
- Bcalcificarea
- Camiloidoza
- Dbandelete lipidice
- Eplăcile fibroase
20CM Ischemia cronică a creierului, cauzată de ateroscleroza arterelor cerebrale este însoțită de:
- Adegenerarea celulelor cortexului cerebral
- Bhemoragie cerebrală masivă
- Catrofia cortexului cerebra
- Dhipertrofia celulelor corticale
- Edezvoltarea demenței
21CM Plăcile fibroase în comparație cu petele lipidice se caracterizează prin
- Aplăcile fibroase proeminează deasupra intimei
- Bplăcile fibroase nu proeminează deasupra intimei
- Cau culoare albicioasă
- Dau culoare galbenă
- Eulcerațiile plăcilor
22CS Care stadiu al aterosclerozei se caracterizează prin calcificare?
- Aprelipidic
- Blipidic
- Cstadiul de ulcerație
- Dliposclerotic
- Eateromatos
23CM Care organe se afectează mai frecvent în ateroscleroză:
- Arinichii
- Bficatul
- Ccreierul
- Dintestinul
- Eplămînii
24CM Dimensiunile infarctului miocardic sunt determinate de următorii factori
- Agradul de stenoză al arterelor coronariene
- Bvîrsta pacientului
- Cstarea circulației coronariene
- Dsarcina funcțională a miocardului
- Egrosimea pereților inimii
25CM Anevrismul aortei abdominale se poate complica cu
- Atromboza aortei
- Bsindromul Leriche
- Csindromul Miasnikov
- Dsindromul Budd-Chiari
- Ehemoragie internă
26CM Ateroscleroza rinichilor se caracterizează prin următoarele semne:
- Arinichii sunt măriți în dimensiuni
- Brinichii sunt micșorați în dimensiuni
- Csuprafața macronodulară
- Dsuprafața micronodulară
- Erinichii au aspect slăninos
27CM Care din complicațiile enumerate se pot observa în infarctul miocardic:
- Atamponada inimii
- Bvalvulopatie cardiacă
- Casistolie
- Datrofia brună
- Eedem pulmonar
28CM Care din următoarele stadii ale aterosclerozei se manifestă clinic:
- Aprelipidic
- Bbandelete lipidice
- Cateromatoză
- Dulcerații
- Etoate cele enumerate
29CS Care stadiu al aterosclerozei se poate complica cu anevrism:
- Alipidic
- Bfibro-lipidic
- Cateromatos
- Dulcerații
- Enecrotic
30CM Manifestările morfologice ale aterosclerozei inimii:
- Ainfarct miocardic
- Bcardioscleroză postinfarctică
- Cvalvulopatie cardiacă
- Datrofia brună a inimii
- Etoate cele enumerate
31CM Ateroscleroza obstructivă a arterei femurale se poate manifesta prin:
- Aischemie
- Bvene varicoase
- Celefantiază
- Dgangrenă
- Eanemie
32CM Infarctul subendocardial se poate complica cu:
- Apericardită fibrinoasă
- Btromboză parietală
- Chemopericard
- Dtromboembolii
- Einimă „în cuirasă”
33CM Indicați complicațiile, care pot fi cauzate de ulcerația plăcii aterosclerotice
- Atromboza arterei
- Bflebotromboza
- Cembolia cu mase ateromatoase
- Dinfarct pulmonar
- Eocluzia acută a arterei
34CM Stenoza aterosclerotică a arterelor inimii poate duce la:
- Ainfarct miocardic
- Bcardioscleroză difuză
- Ccardioscleroză macrofocală
- Dinsuficiență cardiacă acută
- Einsuficiență cardiacă cronică
35CM Afecțiunile căror organe pot duce la hipertensiune simptomatică:
- Apatologia rinichilor
- Bpatologia hipofizei
- Cpatologia creierului
- Dpatologia ficatului
- Epatologia splinei
36CM Semnele macroscopice ale infarctului miocardic:
- Ainfarct roșu
- Binfarct alb
- Cinfarct alb cu chenar hemoragic
- Dde formă triunghiulară
- Ede formă neregulată
37CS Tromboza coronariană conduce la:
- Agangrena miocardului
- Binfarct miocardic
- Chemosideroză
- Dlipomatoză
- Eatrofie brună
38CM Particularitățile aterosclerozei asociate cu hipertensiune arterială:
- Acaracter limitat al leziunilor
- Bcaracter extins al leziunilor
- Ccaracter circular al plăcilor fibroase din artere
- Dafectarea arterelor de tip muscular
- Eafectarea aleatorie a arterelor de tip elastic
39CM Indicați modificările arterelor, caracteristice pentru hipertensiunea arterială:
- Aelastofibroză
- Bcalcinoză distrofică
- Cinfiltrație plasmatică
- Dhialinoză
- Eaterocalcinoză
40CM Hipertensiunea simptomatică se poate dezvolta în următoarele cazuri:
- Aafecțiuni pulmonare
- Bafecțiuni hepatice
- Cafecțiuni renale
- Dafecțiuni ale SNC
- Eafecțiuni vasculare
41CM Care din factorii enumerați sunt implicați în patogeneza hipertensiunii arteriale:
- Afactorul morfologic
- Bfactorul umoral
- Cfactorul reflexogen
- Dfactorul ontogenetic
- Efactorul alergic
42CM Indicați formele de hipertensiune arterială după caracterul evoluției clinice:
- Acerebrală
- Bcardiacă
- Cbenignă
- Dmalignă
- Erenală
43CS Care proces patologic se poate dezvolta în miocard în hipertensiunea arterială:
- Ainfarct miocardic
- Bgangrenă
- Chemoragie
- Datrofie
- Ehipertrofie vicariantă
44CM Care este „triada cumplită” a bolilor omului la ora actuală:
- Ahipertensiunea arterială esențială
- Bmiocardita
- Cateroscleroza
- Dfebra reumatică
- Ecardiopatia ischemică
45CS Indicați complicațiile infarctului miocardic:
- Aedem pulmonar
- Banevrism acut al ventriculului stîng
- Cșoc cardiogen
- Dfibrilație ventriculară
- Etoate cele enumerate
46CM Care modificări morfologice acute se pot dezvolta în rinichi în hipertensiunea arterială:
- Ahialinoza arteriolelor
- Batrofia parenchimului
- Cinfarcte
- Darteriolonecroză
- Earterioloscleroză
47CM Indicați variantele de cardioscleroză:
- Apostinfarctică
- Bmacrofocală
- Cvicariantă
- Dmicrofocală
- Etoate cele enumerate
48CS Care din procesele enumerate este caracteristic pentru hipertensiunea arterială:
- Atromboflebita
- Bflebotromboza
- Celastofibroza
- Daterocalcinoza
- Etoate cele enumerate
49CS În care stadiu al infarctului miocardic se dezvoltă mai frecvent ruptura peretelui inimii:
- Aalergic
- Bfuncțional
- Cnecrotic
- Dde organizare
- Ede osificare
50CM Care modificări se produc în rinichi în hipertensiunea benignă:
- Aratatinarea primară
- Bratatinarea secundară
- Carteriolohialinoza
- Darterioscleroza
- Esindromul Kimmelstiel-Wilson
51CM Localizarea mai frecventă a infarctului miocardic
- Aventriculul stîng
- Batriul drept
- Catriul stîng
- Dventriculul drept
- Eseptul interventricular
52CM Care modificări microscopice nu sunt caracteristice pentru infarctul miocardic:
- Afibre musculare necrozate cu păstrarea contururilor celulelor și absența nucleelor
- Bdispariția striației transversale
- Cmărirea diametrului fibrelor miocardice și nuclee hipercrome, de formă neregulată, stelate
- Dgranuloame Aschoff perivasculare
- Evegetații pe suprafața valvulelor cardiace și a coardelor tendinoase
53CM La un pacient cu infarct miocardic, la a 7-a zi după debutul bolii au apărut hematurie și dureri în regiunea lombară. Ce proces patologic s-a dezvoltat în rinichi și care este mecanismul patogenetic:
- Ainfarct renal
- Bpielonefrită acută
- Ctromboembolia din trombii parietali din ventriculul stîng ??????
- Dtromboembolia din vegetațiile de pe valvula aortică
- Etromboembolia din vegetațiile de pe valvula mitrală
54CM Manifestările morfologice ale cardiopatiei ischemice acute:
- Aatrofia inimii
- Bdistrofia ischemică a cardiomiocitelor
- Cinfarctul miocardic
- Danevrismul cardiac cronic
- Ecardioscleroza
55CM Indicația stadiile infarctului miocardic:
- Aischemic
- Bnecrotic
- Cfuncțional
- Dcompensator
- Ede organizare
56CM Cauzele nemijlocite ale infarctului miocardic:
- Ahemoragie intramurală în placa aterosclerotică
- Btromboza arterei coronariene
- Cspasmul arterei coronariene
- Dscleroza arterei coronariene
- Etulburările metabolismului în miocard
57CM Manifestările morfologice ale cardiopatiei ischemice cronice
- Acardioscleroza macrofocală
- Bcardioscleroza microfocală
- Cinfarct miocardic acut
- Danevrism cardiac cronic
- Eanevrism cardiac acut
58CM Cauzele mai frecvente de deces în cardiopatia ischemică cronică:
- Aruptura peretelui inimii și tamponada pericardului
- Bhemoragie cerebrală
- Cinsuficiență renală
- Dinsuficiență cardiovasculară cronică
- Ecomplicații tromboembolice
59CM Cauzele mai frecvente de deces în cardiopatia ischemică acută
- Așoc cardiogen
- Bfibrilația ventriculară
- Cinsuficiența cardiovasculară acută
- Dhemoragie cerebrală
- Eanemie posthemoragică acută
60CM Cauzele mai frecvente ale morții subite în infarctul miocardic:
- Aangina pectorală
- Bfibrilația ventriculară
- Ctamponada pericardului
- Dșocul cardiogen
- Eanevrismul ventriculului stîng
61CM Indicați complicațiile infarctului miocardic
- Apericardita fibrinoasă
- Banevrismul aortic
- Ctromboza parietală intracardiacă
- Druptura inimii
- Ecoarctația aortei
62CM Forma renală a hipertensiunii esențiale se caracterizează prin următoarele semne:
- Ahidronefroza
- Bhialinoza arteriolelor
- Cglomeruloscleroza
- Dnefroscleroza arteriolosclerotică
- Epielonefrita
63CM Care modificări se dezvoltă în arteriole în hipertensiunea arterială esențială cronică benignă:
- Anecroza fibrinoidă
- Bscleroza
- Chialinoaza
- Dinflamația
- Etromboza
64CM Care modificări apar în arteriole în criza hipertensivă
- Ainfiltrația plasmatică
- Bnecroza fibrinoidă
- Ctromboza
- Dhialinoza
- Escleroza
65CM Cauzele mai frecvente ale decesului în cardiopatia ischemică cronică:
- Ainsuficiența respiratorie
- Binsuficiența cardiovasculară conică
- Ccomplicații tromboembolice
- Dtulburări de ritm
- Einsuficiența renală
66CM Infarctul ischemic cerebral se poate dezvolta în consecința aterosclerozei
obstructive a următoarelor artere:- Aarterelor intracerebrale
- Barterei renale
- Carterelor vertebrale
- Darterelor carotide
- Earterei pulmonare
67CM Formele clinice ale febrei reumatice
- Acardiovsaculară
- Bnodoasă
- Crenală
- Dcerebrală
- Etoate cele enumerate
68CM Semnele caracteristice ale intumescenței mucoide:
- Adezorganizarea superficială a țesutului conjunctiv
- Bdezorganizarea profundă a țesutului conjunctiv
- Chidratarea substanței fundamentale a țesutului conjunctiv
- Ddistrucția țesutului conjunctiv
- Ereacție metacromatică intensă la glicozaminglicane
69CM Inima „blindată” („în cuirasă”) este cauzată de:
- Aendocardita reumatică
- Bmiocardita reumatică
- Cpericardita reumatică
- Dpancardita reumatică
- Ecardita reumatică
70CS Care din modificările enumerate se produc în membranele seroase în febra reumatică
- Ainflamația purulentă
- Binflamația fibrinoasă
- Cinflamația sero-fibrinoasă
- Dinflamația putridă
- Einflamația hemoragică
71CS În care variantă de febră reumatică se dezvoltă coreea?
- Arenală
- Bcardiovasculară
- Cartrita reumatică
- Dnodoasă
- Ecerebrală
72CM Diagnosticul morfologic al febrei reumatice se stabilește în baza:
- Areacției tisulare alterative
- Breacției tisulare productive
- Cinflamației granulomatoase
- Dreacției tisulare exsudative
- Eendocarditei polipoase-ulcerative
73CM Semnele caracteristice ale modificărilor fibrinoide în febra reumatică:
- Adezorganizarea superficială a țesutului conjunctiv
- Blezarea fibrelor colagenice
- Creversibilitatea procesului
- Domogenizarea fibrelor colagenice
- Eireversibilitatea procesului
74CM Variantele pericarditei reumatice în dependență de reacția tisulară predominantă:
- Ahemoragică
- Bpurulentă
- Cfibrinoasă
- Dseroasă
- Eputridă
75CM Miocardita reumatică poate fi:
- Aalterativă
- Bexsudativă
- Cproductivă
- Dpurulentă
- Eseptică
76CM Care modificări se produc în valvulele cardiace în consecința endocarditei
reumatice:- Aorganizarea maselor trombotice
- Bcolonii de microbi
- Cdeformarea valvulelor
- Dscleroza
- Etoate cele enumerate
77CM Care din organele enumerate se afectează în mod obligatoriu în febra reumatică:
- Arinichii
- Bpielea
- Cinima
- Dcreierul
- Eplămînii
78CM Semnele caracteristice ale afecțiunii cardiace decompensate:
- Ahipertrofia concentrică
- Bhipertrofia excentrică
- Canasarca
- Dhemomelanoza splinei
- Eindurația cianotică a rinichilor
79CM Care tip de vase se afectează cu predominanță în febra reumatică
- Aaorta
- Barterele de tip elastic
- Carteriolele
- Dvenele
- Ecapilarele
80CM Variantele pericarditei reumatice în dependență de caracterul exsudatului:
- Ahemoragică
- Bseroasă
- Cfibrino-purulentă
- Dfibrinoasă
- Etoate cele enumerate
81CM Semnele caracteristice ale unei patologii cardiace compensate:
- Ahipertrofia concentrică
- Bhipertrofia excentrică
- Cdilatarea tonogenă a cavităților inimii
- Ddilatarea miogenă a cavităților inimii
- Eanasarca
82CS Care din semnele enumerate caracterizează o patologie cardiacă decompensată:
- Aextinderea cavităților inimii
- Bhidropizia cavităților
- Cdistrofia lipidică a miocardului
- Dhipertrofia excentrică
- Etoate cele enumerate - CS
83CM Consecințele miocarditei reumatice granulomatoase:
- Avalvulopatie cardiacă
- Batrofia brună a inimii
- Cscleroza perivasculară
- Dcardioscleroza
- Elipomatoza inimii
84CM Care complicații se pot dezvolta în endocardita reumatică valvulară?
- Ainfarct pulmonar
- Binfarct lienal
- Cinfarct renal
- Dtromboembolia arterei pulmonare
- Emiocardita
85CM Indicați criteriile majore ale febrei reumatice:
- Apoliartrita migratorie
- Beritemul nodos
- Ccoarctația aortei
- Dnoduli subcutanați
- Ehipotensiunea arterială
86CS Care dintre următoarele afirmații sunt corecte pentru astm:
- Aproduce schimbări displazice în epiteliul respirator
- Beste o cauză frecventă a bronșiectaziilor
- Cpoate fi declanșată de infecții
- D??provoacă emfizemul centrolobular
- Etoate afirmațiile sunt corecte
87CM Care dintre următoarele stări sunt asociate frecvent cu emfizemul panacinar:
- Aastmul
- Bpneumonia lobară
- Cbronhopneumonia
- Dleziunea alveolară difuză
- Edeficitul de alfa-1-antitripsină
88CM Care din afirmații sunt adevărate pentru pneumonia virală:
- Acaracterizată histologic prin inflamație interstițială
- Bmai frecventă decât pneumonia bacteriană
- C?caracterizată prin acumularea intraalveolară de limfocite
- Dcaracterizată prin granuloame necrotizante
- Etoate afirmațiile sunt false
89CM Abcesul pulmonar este posibil să se dezvolte:
- Aca o complicație a pneumoniei focale
- Bîn rezultatul aspirației materialului infectat din dinții cariați
- Cca rezultat a pneumoniei virale
- Dca rezultat a bronșitei acute
- Eca o complicație a pneumoniei lobare
90CS Agentul etiologic comun pentru bronșita cronică și emfizem este:
- Ahipersensibilitate la antigenii inhalați
- Binfecție virală persistentă
- Cazbestul
- Dfumatul
- Epraful de carbune
91CS Cauza cea mai comună a pneumoniei dobândite extraspitalicești este
- Astreptococcus pneumoniae
- Bmycoplasma pneumoniae
- Chaemophilus influenzae
- Dstaphylococcus aureus
- Emycobacterium tuberculosis
92CS Care proces patologic corespunde caracteristicii histologice:
- Aastm: granuloame
- Btuberculoza: hipertrofia glandelor mucoasei
- Cbronșita cronică: eozinofile
- Demfizem: acini dilatați
- Esindromul de detresă respiratorie acută: dopuri de mucus
93CS Care patologie reprezintă boală pulmonară restrictivă:
- Aemfizemul
- Bbronşită
- Cpneumoconioză
- Dbronșiectazii
- Eastmul
94CM Care dintre următoarele afirmații sunt asociate cu pneumonia lobară:
- Aboala infecto-alergică acută care implică unul sau mai mulți lobi pulmonari
- Binflamația acută a parenchimului pulmonar
- Cinflamația acută a bronhiilor
- Dinflamația interstițială cronică
- Einflamația cronică care implică un lob pulmonar
95CM Care dintre următoarele afirmații sunt caracteristice pentru a doua stadie a pneumoniei lobare.
- Aelasticitate scăzută, culoare surie
- Bculoare roșie, fermitate micșorată
- Cplămân mare pestriț
- Dculoarea roșie, fermitatea crescută
- Eculoare surie, fermitate crescută
96CM Modificări microscopice ale epiteliului bronșic în bronșita cronică sunt:
- Ametaplasia
- Binflamația proliferativă
- Cmodificări displazice
- Datrofia mușchilor netezi
- Ehipertrofia mușchilor netezi
97CM Modificările microscopice caracteristice pentru emfizemului pulmonar sunt:
- Areducerea fluxului microcirculator
- Bîngroșarea septurilor alveolare
- Csubțierea septurilor alveolare
- Dscleroza capilară
- Ehemosideroză
98CS Complicațiile bronhopneumoniei necrotizante includ toate cele enumerate cu excepția
- Abronșită cronică
- Bbronșiectazie
- Cfibroza pleurală
- Dformarea abceselor metastatice
- Eîndurare lobară permanentă
99CS Factorii predispozanți ai pneumonie bacteriane sunt toți cei enumerați, cu excepția
- Ainfecții virale ale tractului respirator
- Bfumatul
- Cinsuficiență cardiacă congestivă
- Dinfecție bacteriană a tractului urinar
- Eanestezie generală
100CS Hipertensiunea pulmonară primară este un proces patologic care
- Aeste asociat cu fumatul
- Beste deseori asociată cu tulburări autoimune
- Cde obicei este asociat cu boala pulmonară obstructivă cronică
- Dde obicei este asociat cu bronșita cronică
- Ecauza principală a fibrozei pulmonare interstițiale
101CS Cancerul centro-hilar pulmonar se dezvoltă din:
- Aepiteliul bronhiolelor
- Balveole
- Cepiteliul bronhiilor centrale
- Dvase sangvine
- Evasele limfatice
102CM Bronșiectaziile la adulți sunt cel mai adesea asociate cu:
- Aobstrucția bronșică
- Binfecția bronșică
- Ccarcinom periferic
- Dcarcinom bronhogenic
- Etoate afirmațiile sunt corecte
103CS Cancerul pulmonar care produce și secretă substanțe asemănătoare hormonilor este:
- Aadenocarcinom
- Bcarcinom nediferențiat cu celule mari
- Ccarcinom nediferențiat cu celule mici
- Dcarcinomul scuamo-celular
- Ecarcinomul bronho-alveolar
104CS Care dintre pneumoniile interstițiale cronice enumerate mai jos se caracterizează prin proliferarea marcată și descuamarea celulelor alveolare
- Apneumonita eozinofilică
- Bfibroza pulmonară idiopatică
- Cpneumonita descuamativă
- Dpneumonită limfoidă
- Esindromul Hamman-Rich
105CS Care dintre următoarele carcinoame sunt bine diferențiate și se dezvoltă din celulele care căptoșesc spațiile aeriane respiratorii fără a invadează stroma plămânului:
- Acarcinomul scuamo-celular
- Bcarcinomul anaplazic.
- Ccarcinomul cu celula mare
- Dcarcinomul cu celule mici
- Ecarcinomul bronhoalveolar
106CS Carcinomul scuamo-celular al plămânului se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
- Ase găsește predominant în bronhiile mari
- Bse dezvoltă mai lent decât carcinomul cu celule mici
- Capare din epiteliul bronșic metaplazic
- Dla momentul diagnosticului, prezintă metastaze diseminate și vindecarea se poate obține numai prin chimioterapie
- Ecelulele tumorale sunt prezente în spută
107CS Toate afirmații despre cancerul pulmonar sunt adevărate, cu excepția
- Aeste asociat cu bronșita cronică
- Bare o rată ridicată a mortalității
- Ca devenit recent mai frecvent la femei decât la bărbați
- Deste asociat cu fumatul
- Eeste într-o mare măsură, o formă de cancer care pot fi prevenită
108CM Caracteristicile adenocarcinomului pulmonar sunt:
- Ametastazează rar
- Btinde să crească mai lent decât carcinomul scuamo-celular
- Care tendința de a invada pleura
- Dnu este asociat cu fumatul
- Ea scăzut ca frecvență în ultimii 20 de ani
109CS Cea mai frecventă neoplazie malignă a plămânului este:
- Atumora carcinoidă
- Bcarcinomul scuamo-celular
- C?carcinomul metastazant
- D?adenocarcinomul bronhiilor- Strukov
- Ecarcinomul cu celule mici
110CS Toate caracteristicile sunt adevărate pentru bronșită cronică, cu excepția:
- Aeste asociată cu fumatul
- Bse caracterizează prin prezența sputei productive
- Ceste asociată cu hipersecreția de mucus ca răspuns la iritație cronică
- Dcaracterizată prin hiperplazia și hipertrofia glandelor
- Eadesea este cauzată de deficienta de alfa-1-antitripsină
111CS Care dintre următoarele afecțiuni ale plămânilor se caracterizează prin prezența eozinofilelor
- Aalveolita fibrozantă
- Bsarcoidoza
- Cazbestoza
- Dgranulomatoza Wegener
- Eastmul bronșic
112CS Hipertensiunea pulmonară este consecința a următoarelor cauze, cu excepția:
- Ahipoventilația idiopatică
- Bembolie pulmonară recurentă
- Cșunturilor congenitale de la stânga la dreapta
- Dpneumonie lobară
- Einsuficiență ventriculară stângă
113CS Care din următoare cauze poate fi asociat cu astmul:
- Aingestia de aspirină
- Bfumatul
- Cinhalarea de azbest
- Dinhalarea de talc
- Esilicoza acută
114CS Toate caracteristicile sunt tipice pentru tuberculoza primară, cu excepția:
- Aeste asimptomatică.
- Beste asociată cu dezvoltarea imunității și hipersensibilității la m. tuberculosis
- Cse vindecă cu formarea complexului Ghon
- Dcea mai gravă complicație imediată este tuberculoza miliară.
- Emajoritatea pacienților dezvolta tuberculoza primară progresivă
115CS Emfizemul familial este cauzat de un defect în:
- Astructura și funcția cililor
- Bscăderea activității antiproteazice
- Ctransportul epitelial a clorului
- Dproducerea imunoglobulinei E
- Eformarea surfactantului
116CS Agentul etiologic comun pentru bronșita cronică și emfizemul este
- Ainfecția virală persistentă
- Bhipersensibilitate la alergeni, prin inhalare
- Cfumatul
- Dazbestoza
- Ealcoolul
117CS Cristale Charcot-Leyden apar în:
- Abronșiolită obliterantă
- Bemfizemul centrolobular
- Cbronșita cronică
- Dastmul
- Ebronșiectazii
118CS Toate caracteristicile sunt adevărate pentru astmul bronșic, cu excepția:
- Amodificări în ambii pulmoni
- Bspirale Curschmann și cristale Charcot-Leyden în spută
- Cpredispunere pentru dezvoltarea abcesului pulmonar
- Dmediat de leucotriene
- Emucus în bronhii
119CS Toate afirmațiile sunt corecte pentru membranele hialine în pulmoni, cu excepția:
- Aapare la nou-născuți si adulți
- Bpot fi în rezultatul toxicității oxigenului
- Capar în stare de șoc
- Dconstau de fibrină
- Econțin complexe imune
120CS In pneumonia bacteriană acută, spațiile alveolare conțin:
- Acelulele plasmatice și fibrina
- Blimfocitele și fibrină
- Cmacrofage și hemoragii
- Dleucocite polimorfonucleate și fibrină
- Emacrofage și fibrină
121CS Afirmațiile corecte privind embolismul și infarctul pulmonar include următoarele, cu excepția
- Aocluzia arterelor pulmonare cu trombi este de obicei de natură embolică
- Bsursa obișnuită a trombembolilor pulmonari sunt venele profunde ale membrelor inferioare
- Cîn cazul trombemboliei arterei pulmonare infarctele apar, de obicei, în 80-90% din cazuri
- Dembolii provoca moartea subită prin blocarea fluxului sanguin pulmonar
- Eembolii multipli mici, în timp poate duce la hipertensiune pulmonară
122CM Care dintre următoarele organe pot fi afectate în tuberculoza extrapulmonară:
- Asuprarenalele
- Btrompa uterină
- Cnodulii limfatici
- Dpleura
- Etoate cele enumerate
123CM Care dintre următoarele cauze, duc la decesul pacienților cu emfizem pulmonar sever:
- Aacidoza respiratorie
- Binfecții bacteriene intercurente acute
- Cinsuficiență cardiacă dreaptă pe dreapta
- Dpneumotorax severă
- Etoate cele enumerate
124CM Care dintre următoarele afirmații sunt caracteristice pentru atelectazia prin compresie:
- Aconsecința obstrucției complete a căilor respiratorii
- Bmediastinul se deplasează în mod caracteristic spre plămânul atelectatic
- Cconsecința umplerii spațiului pleural cu exudat sau aer
- Dcauzat de pierderea surfactantului pulmonar
- Econsecința modificărilor fibrotice în plămâni
125CM Care dintre următoarele patologii cauzează pneumotoraxului spontan secundar:
- Aemfizemul
- Babcesele pulmonare
- Cpneumonia interstițială
- Dtuberculoza
- Epneumonia virală
126CS Afirmațiile corecte privind membranele hialine și leziunea alveolară difuză includ toate cele enumerate cu excepția:
- Amembranele hialine constau din fibrină și detrit celular
- Bprezența membranelor hialine reflectă leziunea alveolară difuză
- Cmembranele hialine la născuții prematuri conțin în abundență limfocite
- Dmembranele hialine apar din cauza leziunilor alveolare cauzate de o varietate de factori
- Eleziunea alveolară difuză în sindromul de detresă respiratorie apare prin diferite mecanisme patogene
127CS Identificați agentul cauzal al pneumoniei microabcedante:
- Astreptococul beta hemolitic
- Bklebsiella pneumoniae
- Clegionella pneumophila
- Dpseudomonas aeroginosa
- Estaphylococcus aureus
128CS Caracteristica carcinomului bronhioalveolar este:
- A30% din toate carcinoamele pulmonare
- Bse caracterizează histologic printr-un pattern solid
- Cvarianta mucinosă / difuză este asociat cu un prognostic mai bun
- Dvarianta non-mucinoasă poate apărea din pneumococii de tip II
- Ese dezvoltă din bronhiile centrale
129CS Care dintre următoarele afirmații este corectă în ceea ce privește edemul
pulmonar:- Aprincipalul determinant al presiunii osmotice coloidale în capilarii pulmonari este concentrația de ioni de Na
- Bedemul pulmonar la altitudine mare este un exemplu de edem neurogenic
- Cleziunile vascularizării pulmonară sunt mai puțin frecvente datorită proprietăților unice ale celulelor endoteliale
- Dinsuficiența cardiacă congestivă stângă duce la edem pulmonar prin creșterea presiunii hidrostatice
- Esiderofagii, de obicei, indică prezența pneumoniei acute
130CM Care mecanisme patogenetice conduc la dezvoltarea abcesului pulmonar:
- Aaspirarea materialului infectat
- Bcomplicație a pneumoniei bacteriene
- Cinfecția secundară în infarct pulmonar
- Dembolizmul septic în infecțiile extrapulmonare
- Etoate cele enumerate
131CS Care afirmație este corectă pentru carcinomul pulmonar cu celule mici:
- Anu este asociat cu fumatul
- Bceea mai frecventă locație este periferică.
- Crăspuns excelent la chimioterapie
- Dprognozele globale (supraviețuirea pe o perioadă de 5 ani) se situează în intervalul de 30-40%
- Eeste bine diferențiat
132CS Leziunea caracteristică a tuberculozei pulmonare primare este
- Aleziune cavitară la nivelul apexului pulmonar
- Bcomplexul Ghon
- Cbronșiectazia localizată
- Dleziuni miliare
- Epneumonie tuberculoasă
133CS Care dintre următoarele cauzează pneumotoraxului:
- Atraumatismul toracic
- Bemfizemul
- Cabcesul pulmonar
- Dbiopsia prin ac a pleurei
- Etoate cele enumerate
134CS Care dintre următoarele afirmații sunt corecte pentru carcinomul scuamo-celular (CSC) al plămânului:
- ACSC este o tumoare periferică
- BCSC are o asociere cu fibroză (cancer de cicatrice)
- Cse caracterizează histologic prin formarea de keratină
- Dsindromul paraneoplastic datorat producției ectopice de ACTH este asociat cu CSC
- Eeste prezentă necroza cazeoasă
135CS Care dintre următoarele afirmații este caracteristică pentru astm:
- Aatrofia glandelor bronșice din submucoasă
- Batrofia membranei de bază a epiteliului bronșic
- Cinfiltrat inflamator mixt în pereții bronhiilor, cu predominarea mastocitelor
- Dhipertrofia muscularei peretelui bronșic
- Edistrugerea pereților alveolari
136CS Care dintre următoarele afirmații pentru emfizemul centroacinar este corectă:
- Aimplică bronhiolele respiratorii
- Bafectează predominant femeile fumătoare
- Cafectează pulmonul drept mai sever decât cel stâng
- Deste asociat cu alcoolismul cronic
- Eeste asociat cu narcomania
137CS Toate cele enumerate sunt complicațiile astmului bronșic sever cu excepția
- Abronșiectaziile
- Bpneumonia
- Cbronșita cronică
- Dcordul pulmonar
- Ecarcinomul bronhogenic
138CS Infecțiile virale pulmonare cauzează cel mai frecvent:
- Apneumonia acută a cailor respiratorii cu acumulare de leucocite
- Bpneumonia de aspirație cu acumularea de leucocite
- Cpneumonia interstițială cu infiltrație predominant limfocitară
- Dpneumonia granulomatoasă și degranularea mastocitelor
- Epneumonia oportunistă cu acumularea de eozinofile
139CS Cea mai frecventă cauză a obstrucției intestinale este:
- Avolvulusul
- Bneoplasmul
- Cinvaginaţia
- Dhernia
- Eaderențele
140CS Un băiat în vârstă de două săptămâni a dezvoltat vome proiectile persistente. Cel mai probabil diagnostic este:
- Astenoză pilorică
- Batrezia esofagiană
- Cpancreas inelar
- Drotația incompletă a intestinului
- Eamiloidoza
141CS Biopsia endoscopică a mucoasei gastrice a dezvăluit epiteliului de tip intestinal, această constatare este cel mai probabil cauzată de:
- Agastrita cronică
- Bheterotopia congenitală
- Cdisplazia precanceroasă
- Dcarcinomul metastazat
- Etumoră benignă
142CS Hematemeza este:
- Ahemoragie gastro-intestinală superioară
- Bhemoragie gastro-intestinală inferioară
- Chemoragie gastro-intestinală medie
- Dtoate cele enumerate
- Enici unul din cele enumerate
143CS Cea mai frecventă cauză a hemoragiei gastro-intestinale superioare (hematemezei sau melenei) este:
- Avaricele esofagiene
- Bcarcinomul gastric
- Culcerul peptic
- Dgastrita
- Etoate cele enumerate
144CS Sindromul Mallory-Weiss se referă la apariția hemoragiilor gastrointestinale, ca urmare a:
- Avaricelor esofagiene
- Bulcerului peptic esofagian
- Cdilacerărilor mucoasei joncțiunei esophago-gastrice
- Dperforației iatrogene
- Emedicamentelor ulcerogene
145CS Carcinomul primar are incidența cea mai mică în:
- Aesofag
- Bstomac
- Cintestinul subțire
- Dcolon
- Erect
146CS Pentru care carcinom sunt caracteristice metastazele ovariene bilaterale prezentate de mase tumorale:
- Aesofagian
- Bgastric
- Cintestinului subtire
- Dapendicular
- Ecolonic
147CS Care este cea mai frecventă cauză a varicelor esofagiene:
- Aciroza alcoolică
- Bciroza cardiacă
- Cobstrucția venei porte
- Desofagita
- Etoate cele enumerate
148CS Vomele cu sânge sunt caracteristice pentru:
- Adiverticulul Zenker
- Bdiverticulul de tracțiune
- Cacalazie
- Dsindromul Mallory-Weiss
- Ehernie hiatală
149CS Gastrita acută erozivă se caracterizează prin:
- Aconținut purulent în stomac
- Bulcerații multiple superficiale ale mucoasei gastrice
- Culcer profund calos al stomacului
- Dse asociază frecvent cu cancerul gastric
- Eperforația este o complicație frecventă
150CS Cea mai frecventă complicație a ulcerului duodenal cronic este:
- Ahemoragia
- Bobstrucţia
- Cperforația
- Dmalabsorbția
- Etoate cele enumerate
151CS Din care celule, de obicei își are originea carcinomul gastric:
- Amusculare netede
- Bparietale
- Cprincipale
- Dproducătoare de mucus
- Eargentafine
152CS Care caracteristică a colitei ulceroase este asociată cu dezvoltarea carcinomului:
- Avârsta pacientului la momentul debutului
- Bdurata maladiei
- Cseveritatea manifestărilor de la debut
- Dprezența pseudopolipilor
- Eprezența melenei
153CS Răspândirea cea mai tipică a procesului inflamator în colita ulceroasă este:
- Acolonul în întregime si ileonul terminal
- Bdifuză, care implică colonul în întregime
- Cfocală, segmentară
- Drectul și o lungime variabilă a colonului adiacent
- Estomacul și duodenul
154CS Cel mai frecvent neoplasm al apendicelui vermicular este
- Acarcinoidul
- Badenomul vilos
- Climfomul
- Dpolipul adenomatos
- Eadenocarcinomul
155CS Neoplasmele colonice tind sa metastazeze cel mai frecvent în:
- Aficat
- Bplămâni
- Ccoloana vertebrală
- Dintestinul subțire
- Erinichi
156CS Spre deosebire de carcinomul colonului drept, carcinomul colonului stâng tinde să fie asociat cu:
- Aanemia
- Bdiverticuloza
- Cmalabsorbția
- Dobstrucția
- Elipsa simptoamelor
157CM Carcinom esofagian se caracterizează prin următoarele:
- Aadenocarcinomul are o incidență mai mare, decât carcinomul squamos
- Bcarcinomul squamos are o incidență mai mare, decât adenocarcinomul
- Co tumoare cu prognostic rezervat
- Ddisfagia este un simptom frecvent
- Eo tumoare cu prognostic favorabil
158CS Cea mai frecventă complicație fatală a ulcerului peptic cronic al stomacului este:
- Aadenocarcinomul
- Bgastrita acută
- Cperforația și peritonita
- Dpancreatita
- Eobstrucția pilorică
159CM Tonsilita cronică se caracterizează prin următoarele:
- Ascleroza țesutului limfoid
- Bscleroza tecii amigdaliene
- Cmetaplazia epitelială
- Dlărgirea lacunelor amigdaliene
- Edisplazie epitelială
160CM Cele mai frecvente tipuri de esofagită acută sunt următoarele:
- Acatarală
- Bfibrinoasă
- Cflegmonoasă
- Dhemoragică
- Egranulomatoasă
161CM Modificările microscopice ale gastritei catarale includ următoarele
- Aedem
- Bhiperemie
- Ceroziuni superficiale
- Dfibrină
- Einfiltrație cu celulele epitelioide
162CM Complicațile destructive a ulcerului peptic sunt:
- Ahemoragia
- Bplasmoragia
- Cstenoză
- Dperforația
- Epenetrația
163CM Selectați tipurile macroscopice ale cancerului esofagian
- Anodular
- Bexofit
- Cnodular difuz
- Dramificat
- Einfiltrativ difuz
164CM Tipuri morfologice ale gastritei cronice sunt:
- Ametaplastică?????
- Bflegmonoasă
- Catrofică
- Dgangrenoasă
- Eautoimună
165CM Complicațiile ulcerului peptic sunt următoarele:
- Adistructive
- Binflamatorii
- Cinvazive
- Dtransformarea malignă
- Etransformarea benignă
166CS Identificați cea mai fecventă formă de esofagită:
- Areflux
- Bvirală
- Cfungică
- Dacută corozivă
- Egranulomatoasă cronică
167CM Identificați matastazele retrograde ale cancerului gastric:
- AVirchow
- BAbrikosov
- CKaposi
- DKrukenberg
- ESchnitzler
168CS Cea mai frecventă localizare a cancerului gastric este:
- Acurbura mică
- Bcurbura mare
- Cpilorul
- Dfundul
- Ecardia
169CM Identificați straturile histologice ale ulcerului gastric cronic:
- Adetrit necrotic fibrinoid
- Binflamației nespecifice
- Cinflamației granulomatoase
- Dțesutului cicatricial
- Einflamație specifice
170CM Identificați tumorile benigne gastrice
- Acarcinom difuz
- Bpolip vilos
- Cgastrita acută
- Dpolip adenomatos
- Elimfom
171CM Care segmente gastro-intestinale sunt cel mai frecvent implicate in boala Crohn:
- Aintestinul subțire
- Bstomacul
- Ccavitatea orală
- Dcolonul
- Eesofagul
172CM Cele mai frecvente complicații în boala Crohn sunt:
- Afistulele
- Bhemoragia masivă
- Cdiseminarea????
- Dtransformarea malignă
- Edilatarea toxică
173CM Identificați caracteristicele colitei ulceroase:
- Aafectează colonul și rectul
- Bafectează intestinul subțire
- Care un tablou pseudopolipos
- Dse extinde în cavitatea abdominală
- Epoate fi însoțită de peritonită
174CM Cele mai frecvente complicații ale enterite acute sunt
- Ahemoragia
- Bocluzia
- Cstenoza
- Dperforația
- Emalignizarea
175CM Cele mai frecvente complicații ale apendicitei sunt:
- Aperitonita
- Bcancerul
- Cmucocel
- Dhemoragia
- Ediverticulita
176CM Identificați tumorile intestinale benigne:
- Aadenomul tubular
- Badenomul vilos
- Cmelanomul
- Dadenomul tubulo-vilos
- Elimfomul
177CS Cele mai frecvente cauze ale peritonitei sunt următoarele, cu excepția:
- Aperforația ulcerului gastric
- Bperforația intestinală în febra tifoidă
- Capendicita gangrenoasă
- Dpneumonia focală
- Epancreatita acuta
178CM Complicații colitei acute sunt:
- Ahemoragia
- Bperforația
- Cpneumonia
- Dapendicita
- Eabcesul
179CM Caracteristicile macroscopice ale ulcerului gastric benign includ următoarele, cu excepția
- Alocalizarea pe curbura mică
- Bdimensiuni mici
- Cdimensiuni mari
- Dbază netedă
- Edispunere radială a pliurilor mucoasei
180CM Apendicita acută se caracterizează prin:
- Aîn principal, ca boala a adolescenților
- Bcel mai frecvent este confundată clinic cu limfadenita mezenterică
- Cîn majoritatea cazurilor este însoțită de obstrucția lumenului
- Dhistologic se manifestă prin infiltrarea limfoidă masivă a submucoasei
- Eclinic se manifestă prin diaree apoasă
181CM Modificări histologice frecvent intâlnite în esofagita de reflux includ:
- Apapilele mucoasei elongate
- Bhiperplazia zonei bazale a mucoasei
- Ceozinofile intraepiteliale
- Dvarice submucoase
- Edistrugerea mucoasei
182CS Caracteristicile adenoamelor colonice care sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a carcinomului, includ următoarele, cu excepția:
- Adisplazie severă
- Barhitectura viloasă
- Cdimensiune mai mari de 2 cm ----R594- dimensiuni mai mari de 4 cm???
- D??nflamație marcată ??
- Eadenoame multiple
183CS Care dintre următoarele stări inflamatorii ale intestinului se caracterizează prin implicarea segmentară a intestinului subțire sau/și gros, inflamație transmurală, precum și prezența granuloamelor epiteloide:
- Aboala Crohn
- Bcolită ulceroasă
- Ccriptosporidioza
- Ddiverticulita
- Ecolita chistică profunda
184CS Cea mai frecventă localizare a tumorilor carcinoide gastrointestinale este în
- Aintestinul subțire
- Bcolon
- Capendice
- Desofag
- Estomac
185CM Cele mai frecvente tumori intestinale sunt:
- Acarcinomul scuamos
- Badenocarcinomul
- Ccarcinomul adenoscuamos????
- Dcarcinomul nediferențiat cu celule mari
- Ecarcinomul nediferențiat cu celule mici
186CM Tumorile intestinale se complică cu:
- Ahemoragie
- Bplasmoragie
- Cperforație
- Ddiseminare neuronală
- Eperitonită
187CS Cauza colitei ulceroase, în cele mai multe cazuri este
- Apsihosomatică
- Bvirală
- Cautoimună
- Dbacteriană
- Enedeterminată
188CM Care dintre următoarele condiții se asociază cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului esofagian:
- Aesofagita herpetică
- Besofagita candidozică
- Cfumatul????
- Dsindromul Mallory-Weiss
- Eesofagul Barrett
189CS Eroziunile gastrice se dezvoltă în următoarele stări patologice, cu excepția:
- Aarsuri extinse
- Balcoolism cronic
- Ctraumatisme craniocerebrale
- Dșoc ireversibil
- Eanemie pernicioasă
190CS Care dintre următoarele patologii intestinale se asociază cu artrita si uveita:
- Aboala Crohn
- Bcolită pseudomembranoasă
- Centerocolita tuberculoasă cu micobacteria avium intracelulară
- Dcolită CMV (citomegalovirală)
- Eenterita holerică
191CS Cea mai frecventă complicație a ulcerului duodenal este:
- Ahemoragia
- Btransformarea malignă
- Cperforația
- Dperitonită
- Eobstrucția
192CM Anemia pernicioasă se asociază cu:
- Ahipersecreția gastrică
- Badenocarcinomul gastric
- Cgastrita hipertrofică
- Danticorpi anti-celule parietale
- Eanticorpi anti-factor intrinsec
193CS Polipoza adenomatoasă familială se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
- Amultiple adenoame tubulare
- Bmoștenire autozomal dominantă
- Cpolipii colonici sunt prezenți la nastere
- Dincidență ridicată de malignizare
- Emultiple adenoame viloase
194CS Carcinomul cavității orale mai frecvent este:
- Ascuamos
- Bbazal celular
- Ccu celule de tranziție
- Dameloblastic
- Eodontogen
195CS Ulcerațiile acute gastrice sunt cauzate de următoarele condiții, cu excepția
- Aarsuri extinse
- Baccidente vasculare cerebrale
- Cterapia cu corticosteroizi
- Dconsumul excesiv de alcool
- Eacalazia esofagului
196CS Anemia asociată cu carcinomul gastric este de obicei cauzată de:
- Apierderea prelungită de sânge
- Bmetastaze osoase
- Cmetastaze la nivelul intestinului subțire
- Dmetastaze hepatice
- Edeficit de vitamina B12
197CS Toate condițiile următoare sunt asociate cu dezvoltarea carcinomului scuamos esofagian, cu excepția
- Aalcoolismul
- Besofagita de reflux
- Cesofagita cronică
- Dacalazia
- Efumatul
198CM Toate din următoarele caracteristici patologice sunt caracteristice pentru
carcinomul scuamos esofagian, cu excepția:- Aglande bine diferențiate
- Bapare în zone ale mucoase metaplastice denumite esofagul Barrett
- Csimptome clinice apar, de obicei, numai în cazul în care tumora a avansat dincolo de punctul de rezecție curativă
- Dapare mai ales în combinație cu varicele esofagiene
- Emetastazele timpurii la distanță sunt frecvente, în timp ce răspândirea în ganglionii limfatici regionali este rară
199CS Toate afirmațiile sunt adevărate referitor la leiomioamele gastrice, cu excepția:
- Asunt mai frecvente decât adenocarcinoamele gastrice
- Bpot cauza eroziuni și hemoragii în cazul în care sunt mai mari de 2 cm
- Csunt de obicei benigne
- Dpot prezenta diferite tablouri histologice
- Ecriteriile histologice de malignitate includ frecvența mitotică
200CS Toate afirmațiile referitor la carcinomul gastric sunt adevărate, cu excepția
- Aratele de incidență a carcinomului gastric, prezintă diferențe geografice importante
- Bprognosticul în carcinomul gastric este asociat de stadiul bolii
- Cabsența secreției de acid după stimulare cu pentagastrină este corelată cu carcinomul gastric
- Dpersoanele cu grupa de sange O
- Emulte tumori sunt producătoare de mucină
Information
- Description
- Quiz on morfopat tot 1 sem 2, created by Cosa Nostra on 12/03/2023.
- Author
- Cosa Nostra
- Language
- English
- Views
- 445
- Tags
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz