Quiz
3
Erstelle ein kostenloses Konto, um dieses Quiz zu beenden
Speichere deinen Fortschritt und sieh dir dein Endergebnis an.
oder mit deiner E-Mail registrieren
Schon ein Konto? Anmelden
Fragen in diesem Quiz (114)
1În diagnosticul diferenţial al anemiei B12-deficitară şi anemiei aplastice au însemnătate:
- ASindromul neurologic
- BHemopoeza megaloblastică
- CSubstituirea hemopoezei normale cu celule adipoase
- DMicrocitoza şi hipocromia eritrocitelor
- ESubstituirea hemopoezei normale cu celule blastice
2În tratamentul anemiei aplastice se utilizează:
- ATratamentul transfuzional substituitiv cu componenţi ai sângelui
- BSplenectomia
- CVincristin
- DPreparate de fier
- ECiclosporina A
3Pentru anemia prin deficit de acid folic sunt corecte următoarele afirmaţii:
- AÎn analiza generală a sângelui periferic este tendinţa spre pancitopenie
- BPrezenţa sindromului anemic
- CPrezenţa sindromului gastroenterologic
- DPrezenţa sindromului neurologic
- EPrezenţa hemopoezei normoblastice
4Modificările morfologice, care pot fi întâlnite în anemia prin deficit de acid folic sunt:
- AAnizocitoza şi poichilocitoza eritrocitelor
- BMicrocitoza şi hipocromia eritrocitelor
- CMacrocitoza şi hipercromia eritrocitelor
- DEritrocite “de tras în ţintă”
- EHipersegmentarea nucleelor eritrocitelor
5În tabloul clinic al anemiei aplastice au loc următoarele sindroame:
- ASindromul sideropenic
- BSindromul hemoragic
- CComplicaţii infecţioase
- DSindromul anemic
- ESindromul hemolitic
6Care din sindroamele enumerate sunt caracteristice pentru anemia fierodeficitară:
- ASindromul sideropenic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul hemolitic
- DSindromul anemic
- EHipocromia şi microcitoza eritrocitelor
7Numiţi anemiile din grupul de anemii prin dereglări de formarea eritrocitelor:
- ATalasemia
- BMaladia Marchiafava-Micheli
- CAnemia B12-deficitare
- DAnemia metaplastică
- EAnemia aplastică
8În dezvoltarea anemiei în boli cronice au însemnătate
- ADeficit relativ de fier (o redistribiure a ionilor de fier prin depozitarea lor în ţesuturi)
- BMicşorarea moderată a duratei vieţii eritrocitelor
- CDepistarea insuficienţei relative a măduvei oaselor (scăzut nivelul eritropoetinei)
- DMajorarea nivelului eritropoietinei
- EHemopoieza normală substituită cu celule blastice
9În dezvoltarea anemiei aplastice pot interveni următorii factori:
- AAcţiunea chimiopreparatelor antitumorale
- BIradierea ionizantă
- CSubstituirea hemopoiezei normale cu celule blastice
- DSubstituirea hemopoiezei normale cu celule canceroase
- ESubstituirea hemopoiezei normale cu celule adipoase
10Numiţi anemiile din grupul de anemii prin dereglări de formarea eritrocitelor:
- AAnemia metaplastică
- BAnemia în boli cronice
- CSiclemia
- DHemoglobinoza S
- EAnemia renală
11Pentru anemia fierodeficitară sunt specifice:
- AGlosita Hanter
- B“Pica chlorotica”
- CSindromul Plummer-Vinson
- D”Koilonichia”
- EEritropoieză neefectivă
12Numiţi criteriile de eficacitate în tratamentul anemiei fierodeficitare:
- ANormalizarea conţinutului hemoglobinei şi a numărului de eritrocite peste 1-2 săptămâni
- BApariţia eritrocitelor săturate cu hemoglobina şi de dimensiuni obişnuite
- CRetitulocitoza la a 7-a–10-a zi
- DNormalizarea nivelului de feritină peste 2 luni
- EDispariţia sindromului sideropenic
13În manifestarea anemiei fierodeficitare pot interveni următoarele sindroame:
- ASindromul Immerslund-Gräsbeck
- B”Koilonichia”
- CSindromul Plummer-Vinson
- DSindromul neurologic
- E“Pica chlorotica”
14Care din indicii enumeraţi corespund anemiei prin deficit de acid folic:
- ACreşterea nivelului bilirubinei totale pe contul fracţiei libere
- BCreşterea nivelului acidului metilmalonic
- CPrezenţa hemopoezei megaloblastice
- DSindromul neurologic
- EPaloarea tegumentelor cu nuanţă icterică (culoarea ceroasă)
15Care din următoarele simptoame ne ajută să efectuăm diagnosticul diferenţial dintre anemia aplastică şi leucemia acută:
- AHepatomegalia
- BSplenomegalia
- CSindromul hemoragic
- DLimfadenopatia
- ESindromul anemic
16Care din următorii parametri în analiza generală a sângelui corespund diagnosticului anemiei aplastice:
- AEritrocite - megalocite
- BLeucopenia
- CLimfocitoză în leucogramă
- DPrezenţa celulelor blastice
- EEritrocite - normocite
17Care din următorii parametri în analiza generală a sângelui corespund diagnosticului anemiei B12-deficitare:
- AHipocromia eritrocitelor
- BHipercromia eritrocitelor
- CRetitulocitoza
- DHipersegmentarea nucleelor neutrofilelor
- EInele Kebot, corpusculi Jolly
18Modificările morfologice, care pot fi întâlnite în anemia fierodeficitară:
- AEritrocite - microcite
- BEritrocite - micrsferocite
- CEritrocite - inelare
- DEritrocite “de tras în ţintă”
- EEritrocite hipocrome
19Semnele biologice în limfomul Hodgkin sunt:
- AVSH > 30 mm/oră
- BVSH < 30 mm/oră
- Cα2-hiperglobulinemia (> 10 g/l)
- DHiperfibrinogemia (> 5 g/l)
- ELeucocitoza > 10,0·109/l
20Factorii care se reflectă negativ asupra prognosticului în limfomul Hodgkin sunt:
- AVârsta < 50 de ani
- BVârsta > 50 de ani
- CVSH < 50 mm/oră
- DVSH > 50 mm/oră
- EAfectarea a 4 şi mai multe regiuni de ganglioni limfatici
21Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- ACel mai frecvent primul focar tumoral apare în ganglionii limfatici inghinali
- BFoarte rar debutul limfomului Hodgkin are loc în ganglionii limfatici cervicali
- CLimfomul Hodgkin primar se dezvoltă în ganglionii limfatici cervicali în 50% cazuri
- DDebutul limfomului Hodgkin în mediastin are loc în 10% cazuri
- EÎn 95-98% din cazuri focarul primar al limfomului Hodgkin se dezvoltă în ganglionii limfatici
22Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AGanglionii limfatici afectaţi sunt indolori şi neaderenţi la ţesuturile adiacente
- BFoarte rar primul focar se dezvoltă în inelul limfatic Waldeyer
- CDebutul limfomului Hodgkin în ganglionii limfatici supraclaviculari are loc în 25% cazuri
- DFrecvent limfomul Hodgkin se dezvoltă extranodal
- EStadiul III B şi IV indică la o evoluţie favorabilă a limfomului Hodgkin
23Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- APrezenţa simptoamelor de intoxicare generală presupune un prognostic nefavorabil
- BPrezenţa simptoamelor de intoxicare generală presupune un prognostic favorabil
- CPrezenţa simptoamelor de intoxicare generală presupune o evoluţie mai agresivă a limfomului Hodgkin
- DSimptomelor de intoxicare generală se întâlnesc mai frecvent în stadiile III şi IV
- ESimptomelor de intoxicare generală se întâlnesc mai frecvent în stadiile I şi II
24Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AAfectarea măduvei oaselor se confirmă prin trepanobiopsie cu cercetarea histologică a măduvei oaselor
- BAfectarea măduvei oaselor se confirmă prin analiza generală a sângelui
- CDezvoltarea pancitopeniei neadecvate tratamentului este suspectă pentru prezenţa metastazelor limfomului Hodgkin în măduva oaselor
- DCreşterea VSH este specifică pentru limfomul Hodgkin
- EModificări specifice în analiza generală a sângelui în limfomul Hodgkin nu sunt
25Manifestările clinice ale limfoamelor non-Hodgkin sunt în funcţie de:
- ALocalizarea primară a focarului tumoral
- BGradul de răspândire a procesului tumoral
- CVarianta morfologică
- DNivelul feritinei
- EActivitatea fosfotazei alcaline
26Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- ACel mai frecvent primar sunt afectaţi ganglionii limfatici
- BFrecvent primar este afectat ţesutul pulmonar
- CRar primar este afectat inelul limfatic Waldeyer
- DPredomină afectarea primară a ganglionilor limfatici periferici
- ERar LNH se dezvoltă primar în sistemul nervos central
27Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- ARar limfoamele non-Hodgkin se dezvoltă extranodal
- BLimfoamele non-Hodgkin frecvent se dezvoltă extranodal
- CUna din localizările primare extranodale frecvent întâlnite este inelul limfatic Waldeyer
- DDintre diferite compartimente ale inelului Waldeyer la adulţi predomină afectarea primară a amigdalelor palatine
- EFrecvent este afectată amigdala lingvală
28Pentru limfoamele non-Hodgkin cu afectarea primară a tractului gastrointestinal la adulţi sunt corecte afirmaţiile:
- ACel mai frecvent primar este afectat stomacul
- BRar primar este afectat stomacul
- CRar primar este afectat intestinul subţire
- DRar primar este afectat colonul
- EFrecvent este afectat primar esofagul
29Pentru limfoamele non-Hodgkin la copii sunt corecte afirmaţiile:
- AFrecvent primar este afectată splina
- BFrecvent primar este afectată regiunea ileocecală a intestinului
- CDintre diferite compartimente ale inelului limfatic Waldeyer mai frecvent este afectată amigdala nazofaringiană
- DFrecvent primar este afectat stomacul
- ESe dezvoltă limfoamele non-Hodgkin agresive
30Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AIn limfoamele non-Hodgkin lienale predomină variantele indolente
- BIn limfoamele non-Hodgkin lienale predomină variantele agresive
- CIn limfoamele non-Hodgkin mediastinale predomină variantele indolente
- DIn limfoamele non-Hodgkin mediastinale predomină variantele agresive
- EIn limfoamele non-Hodgkin lienale frecvent are loc afectarea măduvei oaselor
31Interesarea măduvei oaselor în limfoamele non-Hodgkin mai frecvent are loc în:
- ALNH cu afectarea tractului gastrointestinal
- BLNH lienale
- CLNH mediastinale
- DVariantele indolente ale limfoamelor non-Hodgkin
- EVariantele agresive ale limfoamelor non-Hodgkin
32Factori de prognostic nefavorabil în limfoamele non-Hodgkin pot fi consideraţi:
- ASexul
- BStadiile III şi IV
- CStadiile I şi II
- DAfectarea măduvei oaselor
- EPrezenţa semnelor de intoxicaţie generală
33Variantele limfoamelor non-Hodgkin indolente sunt:
- ALimfomul non-Hodgkin difuz din celulă mare B
- BLimfomul anaplazic
- CLimfomul folicular, gradul I şi II
- DLimfomul limfocitar din celule mici
- ELimfomul din celulele zonei marginale
34Variantele agresive ale limfoamelor non-Hodgkin sunt:
- ALimfomul folicular, gradul I şi II
- BLimfomul limfocitar din celule mici
- CLimfomul difuz din celulă mare B
- DLimfomul Burkitt
- ELimfomul anaplazic
35Gena himerică BCR-ABL în leucemia mieloidă cronică produce următoarele schimbări în activitatea celulelor:
- AMicşorează activitatea mitogenă a celulelor
- BCreşterea activităţii mitogene a celulelor
- CDereglarea adezivităţii celulelor pe stromă
- DInhibarea apoptozei
- EIntensificarea apoptozei
36În faza acută a leucemiei mieloide cronice pot fi următoarele sindroame:
- ASindromul anemic
- BSindromul paraproteinemic
- CSindromul CID
- DSindromul hemoragic
- ESindromul complicaţiilor infecţioase
37Trombocitopenii autoimmune simptomatice se dezvoltă pe fondalul:
- AAnemiei fierodeficitare
- BAnemiei aplastice
- CHemopatiilor maligne
- DColagenozelor
- EHepatitelor cornice
38Manifestările clinice ale trombocitopeniei autoimune se caracterizează prin:
- ASplenomegalii masive
- BHepatomegalie
- CHemoragii cutanate spontane de tip peteşial şi/sau echimotos
- DHemoragii nazale, gingivale
- EMetroragii
39Tabloul clinic al trombocitopeniei izoimune se manifestă prin:
- ADezvoltarea sindromului hemoragic la nou-născuţi peste câteva ore după naştere
- BSunt posibile hemoragii gastrointestinale
- CÎn formele severe hemoragii cerebrale
- DTeleanjiectazii pe piele
- EIcter al tegumentelor şi al sclerelor
40Sindromul hemoragic în trombocitopenie autoimună se caracterizează prin:
- AHematoame spontane
- BHemoragii de tip peteşial şi echimotos
- CHemartroze
- DHemoragii nazale, gingivale
- EMetroragii, hemoragii digestive
41Diagnosticul diferenţial al trombocitopeniei autoimune se efectuează cu:
- AAnemie aplastică
- BLeucemie acută
- CAnemie B12-deficitară
- DAnemie fierodeficitare
- EAnemie din boli cronice
42Referitor la boala Rendu-Osler sunt corecte afirmaţiile:
- AEste una din cele mai frecvente vazopatii
- BSe transmite autosomal dominant
- CSe întâlneşte la persoanele de toate vârstele
- DÎn tabloul clinic predomină hemartrozele şi hematoamele
- EÎn analiza sângelui periferic se depistează trombocitopenie
43Dereglarea hemostazei primare vasculo-trombocitare se constată în:
- AHipoprotrombinemie
- BHipoproconvertinemie
- CTrombocitopenii
- DTrombocitopatii
- EVazopatii
44Dereglarea hemostazei primare şi secundare se constată în:
- AMaladia Willebrand
- BSindromul de coagulare intravasculară diseminată
- CDeficit al factorilor VII, X, V, II
- DTrombocitopatii
- EVazopatii
45Constatarea de laborator în favoarea diagnosticului de hemofilie este:
- APrelungirea timpului de sângerare
- BMicşorarea numărului de trombocite
- CÎn lipsa hemoragiilor, analiza sângelui periferic este normală
- DTimpul de coagulare Lee-White este prelungit
- ERetracţia chiagului este fără modificări
46Investigaţiile de laborator în favoarea bolii Willebrand sunt:
- AMajorarea timpului protrombinei
- BDiminuarea agregării trombocitelor
- CMicşorarea numărului de trombocite
- DPrelungirea timpului de coagulare după Lee-White
- EPrelungirea timpului de sângerare după Duke
47Metoda de bază în tratamentul bolii Willebrand constată în:
- AUtulizarea crioprecipitatului
- BUtulizarea crioplasmei
- CConcentrate ale factorilor de coagulare (Koate-DVI, Immunat)
- DPreparate imunosupresive (Vincristin, Purinetol)
- EConcentrat de trombocite
48Referitor la maladia Willebrand sunt corecte afirmaţiile:
- AAfectează nu numai bărbaţii dar şi femeile
- BCelulele endoteliale produc factorul von Willebrand
- CSe constată dereglare mixtă a hemostazei primare şi secundare
- DAfectează numai bărbaţii
- EAfectează numai femeile
49Pentru maladia Willebrand este caracteristic:
- ATrombocitopenie
- BLeucopenie
- CHemoragii de tip microcirculator
- DFrecvent menoragii
- EHematoamele şi hemartrozele sunt rare
50Diagnosticul diferenţial al trombocitopeniilor autoimune idiopatice se efectuează cu:
- AAnemie fierodeficitară
- BAnemie hemolitică
- CLeucemie acută
- DAnemie aplastică
- EAnemie B12-deficitară
51Referitor la tratamentul trombocitopeniei autoimune sunt corecte afirmaţiile:
- ATratamentul cu prednisolon 1 mg/kg/zi timp de 4-5 săptămâni asigură vindecarea numai la 10% din pacienţi
- BSplenectomia asigură vindecare în 86-96% din cazuri
- CLa necesitate se administrează imundepresante (Vincristin, Imuran)
- DPe larg se utilizează crioprecipitat
- EMetoda de bază în tratament constată în administrarea plasmei proaspăt congelate
52Care din următorii parametri sunt compatibili cu diagnosticul de leucemie limfocitară cronică:
- APrezintă un proces mieloproliferativ
- BPrezintă un proces limfoproliferativ
- CSubstratul morfologic îl formează limfocitele mature
- DÎn 95-98% este B-celulară
- EFrecvent se întâlneşte la copii
53Pentru leucemia cu tricholeucocite sunt corecte afirmaţiile:
- AÎn analiza sângelui se evidenţiază pancitopenie
- BSplenomegalie
- CDepistarea celulelor trichice la examenul histologic al măduvei oaselor
- DMărirea esenţială al ganglionilor limfatici
- EFrecvent se dezvoltă hemoragii cerebrale
54La pacienţii cu leucemie limfocitară cronică pot avea loc următoarele complicaţii:
- AComplicaţii cu tromboze
- BComplicaţiile infecţioase
- CComplicaţii autoimune
- DSindromul hemoragic
- ESindromul patologiei proteice
55Care din următoarele manifestări clinice se întâlnesc în leucemia limfocitară cronică:
- AMărirea ganglionilor limfatici
- BMărirea splinei şi a ficatului
- CFrecvent se dezvoltă complicaţii autoimune şi infecţioase
- DFrecvent în perioada terminală are loc criza blastică
- EFrecvent se afectează sistemul cardiovascular
56În Hemofilia A sunt întâlnite următoarele manifestări clinice:
- AHemoragii gastrointestinale
- BHematurie
- CHematoame şi hemartroze
- DEchimoze
- EPeteşii pe piele
57În trombocitopenia autoimună pot fi:
- AHematoame
- BHemartroze
- CHemoragie cerebrală
- DHemoragii gingivale, nazale
- EHemoragii uterine
58Pentru eritremie sunt corecte afirmaţiile:
- ACreşte volumul total al sângelui
- BFrecvente complicaţii autoimune
- CCreşte riscul trombozelor
- DHiperviscozitate
- EHipoviscozitate
59În eritremie are loc:
- AHemoliza eritrocitelor
- BHiperproducerea eritrocitelor
- CMărirea duratei de viaţă a eritrocitelor
- DMărirea viscozităţii sângelui
- EMajorarea numărului eritrocitelor, trombocitelor, leucocitelor
60Trombocitemia esenţială se caracterizează prin:
- AMalignizarea celulei precursoare a limfopoiezei
- BFrecvent se întâlneşte la copii
- CSe malignizează primar celula stem
- DPredominarea proliferării megacariocitelor
- EFormarea sporită a trombocitelor
61Pentru diagnosticul pozitiv de trombocitemie esenţială pledează:
- APancitopenia
- BHipertrombocitoza
- CLeucocitoza moderată
- DExamenul histologic al măduvei oaselor
- EHepatomegalie
62Stadiile clinice ale eritremiei sunt:
- AStadiul I
- BStadiul II A
- CStadiul II B
- DStadiul III A
- EStadiul III B
63Prezenţa sindromului pletoric pledează în favoarea diagnosticului de:
- ALimfom malign
- BEritremie
- CEritrocitoză relativă
- DEritrocitoză absolută
- EInsuficienţă cardiovasculară
64Majorarea valorilor tensiunii arteriale în eritremie sunt condiţionate de:
- ACreşterea volumului circulator al sângelui
- BMicşorarea volumului circulator al sângelui
- CSporirea rezistenţei periferice
- DIschemia ţesutului renal
- ESplenomegalie
65Stadiul II A al eritremiei putem constata cu excepţia:
- ASplenomegalie gigantă
- BSplenomegalia se reduce după exfuzie de sânge
- CLeucocitoză < 15,0·109/l
- DLeucocitoză > 15,0·109/l
- ELipseşte splenomegalia
66În stadiul II B al eritremiei splina este:
- ADe dimensiuni mari
- BAre consistenţă dură
- CNu se micşorează fără citostatice
- DDimensiunile splinei nu depind de stadiul eritremiei
- EDe dimensiuni normale
67În hemograma pacientului cu eritremie stadiul III se determină:
- AMajorarea conţinutului hemoglobinei
- BLeucocitoză 20,0-30,0·109/l
- CAnemie
- DTrombocitopenie
- ENorma
68În stadiul III al eritremiei se dezvoltă:
- AFibroza măduvei oaselor
- BFibroza splinei
- CFibroza ficatului
- DMetaplazia măduvei oaselor cu adipocite
- EAnemie renală
69La stabilirea diagnosticului de eritremie sunt:
- APancitoza sângelui periferic
- BPancitopenia sângelui periferic
- CSindromul pletoric
- DLipsa maladiilor însoţite de eritrocitoză simptomatică
- EPrezenţa maladiilor însoţite de eritrocitoză
70Eritrocitozele secundare absolute se dezvoltă ca rezultat al:
- AHipoxiei
- BSecreţiei sporite a eritropoietinei
- CHidronefrozei
- DDeshidratării severe
- EHipertermiei
71Exfuzii de sânge ca singura metodă de tratament se recomandă:
- APersoanelor de vârsta reproductivă
- BÎn caz de lipsa trombocitozei
- CEritrocitoze
- DAnemii
- EÎn toate cele enumerate
72Cu referire la anemiile hemolitice sunt corecte afirmaţiile:
- APrezintă anemiile cauzate de hiperdistrucţia eritrocitelor
- BPrezintă anemiile prin dereglări de formare eritrocitelor
- CAfectează persoanele de orice vârstă
- DDurata vieţii eritrocitelor se poate micşora până la 15-20 zile
- EDin toate anemiile sunt cel mai frecvent întâlnite
73La asigurarea activităţii şi duratei normale a vieţii eritrocitelor contribuie:
- ACalitatea membranei eritrocitelor
- BStructura globinei
- CStructura transferinei
- DEnzimele intraeritrocitare
- EStructura transcobalaminei
74Pentru hemoglobinuria paroxistică nocturnă sunt corecte afirmaţiile:
- AEste o patologie dobândită
- BDistrugerea eritrocitelor este permanentă cu dezvoltarea periodică a crizelor hemolitice
- CEste o patologie ereditară
- DEritrocitele se distrug în splină
- EEritrocitele se distrug intravascular
75La baza diagnosticului diferenţial al anemiilor hemolitice cu hemoliza intravasculară stau următoarele semne:
- ABilirubinemia din contul fracţiei indirecte
- BHemoglobinemia
- CReticulocitoza
- DHemoglobinuria
- EHemosiderinuria
76Tabloul clinic al ovalocitozei ereditare se caracterizează prin:
- ASplenomegalie
- BSindromul anemic
- CHepatomegalie
- DSindromul hemoragic
- ESindromul hemolitic
77Manifestările clinice ale hemoglobinuriei paroxistice nocturne sunt determinate de:
- ASindromul anemic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul hemolitic
- DComplicaţii infecţioase
- EComplicaţii vasculare trombotice în timpul crizelor hemolitice
78Cu referire la macroglobulinemia Waldenstrom sunt corecte afirmaţiile:
- AClona de celule maligne secretă IgM
- BSe măresc splina, ficatul
- CFrecvent se afectează oasele
- DO parte din semnele clinice sunt consecinţa viscozităţii majorate a sângelui
- EClona de celule maligne secretă IgA
79În mielomul multiplu triada clasică Kahler se manifestă prin:
- ADureri în proecţia oaselor distruse
- BParapareză
- CTumefiere locală
- DFracturi patologice ale oaselor
- EHiperviscozitate
80Formele clinico-anatomice ale mielomului multiplu mai frecvent întâlnite sunt:
- APredominant viscerală
- BDifuză cu focare
- CDifuză
- DSclerozantă
- ECu focare multiple
81În mielomul multiplu mai frecvent se întâlnesc următoarele forme imunochimice:
- AMielomul G
- BMielomul E
- CMielomul Bence-Jones
- DMielomul M
- EMielomul A
82În etiologia leucemiilor acute au importanţă:
- AInfecţiile bacteriene
- BPreparatele citostatice
- CUnele medicamente (sulfanilamidele, preparatele sedative)
- DIradierea ionizantă
- EPredispunerea ereditară
83Din care celule se dezvoltă leucemiile cronice:
- ADin celula stem a hemopoiezei
- BDin celulele hemopoietice blastice
- CDin celula precursorie a mielopoiezei
- DDin celule precursorie a limfopoiezei
- EDin celulele seriei mieloide
84Care reacţii citochimice se utilizează pentru determinarea variantei promielocitare a leucemiei acute:
- ALa lipide
- BLa peroxidază
- CLa glicogen (PAS-reacţia)
- DLa esteraza nespecifică, inhibată de fluorura de sodiu
- ELa mucopolizaharide acide sulfurice
85Care leucemii acute nu se identifică prin reacţiile citochimice:
- ALeucemia acută limfoblastică
- BLeucemia acută plasmoblastică
- CLeucemia acută mieloblastică
- DLeucemia acută megacarioblastică
- ELeucemia acută nediferenţiată
86În etiologia leucemiilor au importanţă:
- ALupusul eritematos de sistem
- BIradierea ionizantă
- CPoliartrita reumatoidă
- DMutagenii chimici (preparatele citostatice)
- EPredispunerea ereditară
87Care leucemii se dezvoltă din celula precursorie a limfopoiezei:
- ALeucemia acută limfoblastică
- BLeucemia acută limfoblastică la copii
- CLeucemia limfocitară cronică
- DMacroglobulinemia Waldenström
- EMielomul multiplu
88Care hemopatii maligne se dezvoltă din celula precursorie a mielopoiezei:
- AEritremia
- BMacroglobulinemia Waldenström
- CLeucemia mieloidă cronică
- DPolicitemia vera
- EMielofibroza idiopatică
89Anemia metaplastică poate să se dezvolte în:
- ALeucemia acută limfoblastică
- BEritremia
- CLeucemia acută promielocitară
- DPolicitemia vera
- ELa metastazarea cancerului în măduva oaselor
90Ce semnificaţie are identificarea variantei leucemiei acute:
- AGradul trombocitopeniei
- BDeterminarea programului de tratament
- CGradul sindromului anemic
- DEvoluţia clinică a maladiei
- EPrognosticul
91Care afirmaţii sunt corecte pentru leucemia acută:
- ADebutul acut
- BDiagnosticul poate fi stabilit în prezenţa a 20% şi mai mult de celule blastice în măduva oaselor
- CNeuroleucemia este o manifestare obligatorie a leucemiei acute
- DEste prezent sindromul anemic
- ESe constată sindromul hemoragic
92Pentru inducerea remisiunii în leucemia acută limfoblastică se utilizează:
- AVincristina
- BTioguanina
- CCitarabina
- DRubomicina
- EPrednisolona
93În scopul profilaxiei neuroleucemiei în leucemia acută limfoblastică se administrează intratecal
- APrednisolona
- BCiclofosfamida
- CVincristina
- DMetotrexatul
- ECitarabina
94Care din modificările enumărate în analiza generală a sîngelui pot fi constatate în leucemia acută:
- ATrombocitopenia
- BLeucopenia
- CLeucocitoza
- DHipocromia eritrocitelor
- ECorpusculii Jolly, inelele Kebot
95Pentru leucemia acută sunt caracteristice:
- ASindromul anemic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul proliferativ
- DSindromul gastrointestinal
- EPsihoza megaloblastică
96Numiţi anemiile din grupul de anemii prin dereglări de formare a eritrocitelor:
- AAnemii fierodeficitare
- BAnemii renale
- CTalasemia
- DAnemii în boli cronice
- EAnemii metaplastice
97Specifice pentru anemia fierodeficitară sunt:
- ASindromul proliferativ
- BSindromul sideropenic
- C“Pica chlorotica”
- DSindromul Plummer-Vinson
- E„Koilonichia”
98Care sunt criteriile de eficacitate în tratamentul anemiei fierodeficitare:
- ANormalizarea conţinutului hemoglobinei şi numărul de eritrocite peste 3 săptămâni
- BReticulocitoza la a 7-a – 10-a zi
- CMajorarea conţinutului hemoglobinei începând cu a treia săptămână
- DDispariţia simptomelor de sideropenie
- EApariţia eritrocitelor saturate cu hemoglobin şi de dimensiuni obişnuite
99În dezvoltarea anemiei B12-deficitare pot interveni următorii factorii:
- ARegim alimentar strict vegetarian
- BGastrectomia totală
- CAnchilostomidoza
- DGastrita atrofică
- EInfestare cu botriocefal
100În dezvoltarea anemiei fierodeficitare pot interveni următoarele:
- AAlimentarea incorectă a copiilor de vârsta până la un an
- BSarcina şi lactaţia
- CHernia hiatală
- DGastrita atrofică
- EMaladia Crohn
101Numiţi indicaţiile pentru administrarea parenterală a preparatelor de fier:
- ARezecţia stomacului după Billroth II
- BGastrita atrofică
- CMaladia ulceroasă în faza de acutizare
- DSindromul de malabsorbţie
- EEnterita cronică
102Ce fel de anemii se dezvoltă în tumorile maligne:
- AAnemii fierodeficitare
- BAnemii B12-deficitare
- CAnemii metaplastice
- DAnemii în boli cronice
- EAnemii aplastice
103La pacienţii cu anemia fierodeficitară se folosesc cu scop de tratament următoarele remedii farmaceutice:
- AFersinol
- BVitaminoterapia
- CSorbifer durules
- DVenofer
- ESulfat de fier
104Ce fel de complicaţii se dezvoltă la gravide şi în perioada de naştere în caz de anemie fierodeficitară:
- ACreşterea gestozelor tardive
- BNaşterea înainte de termen
- CNaşterea fătului mort
- DHipotonia şi insuficienţa contractivă a uterului cu hemoragii hipotonice în timpul naşterii
- EDezvoltarea anemiei B12-deficitară
105În tratamentul anemiei fierodeficitare se administrează:
- AFerrum-Lek
- BImferon
- CFersinol
- DHemoglobin plus
- ESorbifer durules
106Pentru anemia B12-deficitară sunt caracteristice:
- ASindromul gastroenterologic
- BSindromul hemoragic
- CPrezenţa mielozei funiculare
- DHemopoieza megaloblastică
- ECreşterea nivelului de acid metilmalonic
107În tratamentul anemiei aplastice se folosesc:
- AAdministrarea androgenelor
- BCiclosporina A
- CTratamentul transfuzional substituitiv cu componenţi ai sângelui
- DTratamentul antibacterian
- EAnagrelid
108Numiţi indicaţiile pentru administrarea parenterală a preparatelor de fier:
- ARezecţia stomacului după metoda Billroth II
- BIntoleranţa perorală a preparatelor de fier
- CBoala ulceroasă în faza de acutizare
- DRezecţia sectorului iniţial al jejunului
- EGastrita atrofică
109Care complicaţii se dezvoltă la gravide şi în perioada de naştere în caz de anemie fierodeficitară:
- ACreşterea gestozelor tardive
- BNaşterea înainte de termen
- CSindromul pletoric
- DNaşterea fătului mort
- EHipotonia şi insuficienţa contractivă a uterului cu hemoragii hipotonice în timpul naşterii
110Care schimbări morfologice sunt în analiza sângelui periferic la bolnavii cu anemii megaloblastice:
- AAnizocitoză şi poichilocitoză
- BHipocromia şi microcitoza eritrocitelor
- CEritrocite - megalocite
- DCorpusculi Jolly şi inele Kebot în eritrocite
- EHipersegmentarea nucleelor neutrofilelor
111Numiţi indicaţiile pentru administrarea parenterală a preparatelor de fier:
- ARezecţia vastă a jejunului
- BRezecţia stomacului după Billroth I
- CMaladia ulceroasă în faza de acutizare
- DIntoleranţa preparatelor de fier pe cale orală
- ERezecţia stomacului după Billroth II
112Numiţi reacţiile adverse posibile după administrarea parenterală a preparatelor de fier:
- ASindromul pletoric
- BŞocul anafilactic
- CSarcomul miogen
- DInfiltrate în locul întroducerii preparatelor intramuscular
- EHemosideroza
113Specifice pentru anemia fierodeficitară sunt:
- A„Koilonichie”
- BEritrocite - megalocite
- CEritrocite hipocrome şi microcitare
- DSindromul Plammer-Vinson
- E“Pica chlorotica”
114În diagnosticul diferenţial al anemiei fierodeficitare şi talasemiei au însemnătate:
- ASindromul sideropenic
- BSindromul hemolitic
- CNivelul fierului seric
- DElectroforeza hemoglobinei
- ESindromul anemic
Informationen
- Beschreibung
- Quiz am 3, erstellt von Ice Twice Chisinau am 13/01/2022.
- Autor
- Ice Twice Chisinau
- Sprache
- English
- Aufrufe
- 151
- Bewertung
- Noch keine Bewertungen Bewerte dieses Quiz