Quiz
3
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (114)
1În diagnosticul diferenţial al anemiei B12-deficitară şi anemiei aplastice au însemnătate:
- ASindromul neurologic
- BHemopoeza megaloblastică
- CSubstituirea hemopoezei normale cu celule adipoase
- DMicrocitoza şi hipocromia eritrocitelor
- ESubstituirea hemopoezei normale cu celule blastice
2În tratamentul anemiei aplastice se utilizează:
- ATratamentul transfuzional substituitiv cu componenţi ai sângelui
- BSplenectomia
- CVincristin
- DPreparate de fier
- ECiclosporina A
3Pentru anemia prin deficit de acid folic sunt corecte următoarele afirmaţii:
- AÎn analiza generală a sângelui periferic este tendinţa spre pancitopenie
- BPrezenţa sindromului anemic
- CPrezenţa sindromului gastroenterologic
- DPrezenţa sindromului neurologic
- EPrezenţa hemopoezei normoblastice
4Modificările morfologice, care pot fi întâlnite în anemia prin deficit de acid folic sunt:
- AAnizocitoza şi poichilocitoza eritrocitelor
- BMicrocitoza şi hipocromia eritrocitelor
- CMacrocitoza şi hipercromia eritrocitelor
- DEritrocite “de tras în ţintă”
- EHipersegmentarea nucleelor eritrocitelor
5În tabloul clinic al anemiei aplastice au loc următoarele sindroame:
- ASindromul sideropenic
- BSindromul hemoragic
- CComplicaţii infecţioase
- DSindromul anemic
- ESindromul hemolitic
6Care din sindroamele enumerate sunt caracteristice pentru anemia fierodeficitară:
- ASindromul sideropenic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul hemolitic
- DSindromul anemic
- EHipocromia şi microcitoza eritrocitelor
7Numiţi anemiile din grupul de anemii prin dereglări de formarea eritrocitelor:
- ATalasemia
- BMaladia Marchiafava-Micheli
- CAnemia B12-deficitare
- DAnemia metaplastică
- EAnemia aplastică
8În dezvoltarea anemiei în boli cronice au însemnătate
- ADeficit relativ de fier (o redistribiure a ionilor de fier prin depozitarea lor în ţesuturi)
- BMicşorarea moderată a duratei vieţii eritrocitelor
- CDepistarea insuficienţei relative a măduvei oaselor (scăzut nivelul eritropoetinei)
- DMajorarea nivelului eritropoietinei
- EHemopoieza normală substituită cu celule blastice
9În dezvoltarea anemiei aplastice pot interveni următorii factori:
- AAcţiunea chimiopreparatelor antitumorale
- BIradierea ionizantă
- CSubstituirea hemopoiezei normale cu celule blastice
- DSubstituirea hemopoiezei normale cu celule canceroase
- ESubstituirea hemopoiezei normale cu celule adipoase
10Numiţi anemiile din grupul de anemii prin dereglări de formarea eritrocitelor:
- AAnemia metaplastică
- BAnemia în boli cronice
- CSiclemia
- DHemoglobinoza S
- EAnemia renală
11Pentru anemia fierodeficitară sunt specifice:
- AGlosita Hanter
- B“Pica chlorotica”
- CSindromul Plummer-Vinson
- D”Koilonichia”
- EEritropoieză neefectivă
12Numiţi criteriile de eficacitate în tratamentul anemiei fierodeficitare:
- ANormalizarea conţinutului hemoglobinei şi a numărului de eritrocite peste 1-2 săptămâni
- BApariţia eritrocitelor săturate cu hemoglobina şi de dimensiuni obişnuite
- CRetitulocitoza la a 7-a–10-a zi
- DNormalizarea nivelului de feritină peste 2 luni
- EDispariţia sindromului sideropenic
13În manifestarea anemiei fierodeficitare pot interveni următoarele sindroame:
- ASindromul Immerslund-Gräsbeck
- B”Koilonichia”
- CSindromul Plummer-Vinson
- DSindromul neurologic
- E“Pica chlorotica”
14Care din indicii enumeraţi corespund anemiei prin deficit de acid folic:
- ACreşterea nivelului bilirubinei totale pe contul fracţiei libere
- BCreşterea nivelului acidului metilmalonic
- CPrezenţa hemopoezei megaloblastice
- DSindromul neurologic
- EPaloarea tegumentelor cu nuanţă icterică (culoarea ceroasă)
15Care din următoarele simptoame ne ajută să efectuăm diagnosticul diferenţial dintre anemia aplastică şi leucemia acută:
- AHepatomegalia
- BSplenomegalia
- CSindromul hemoragic
- DLimfadenopatia
- ESindromul anemic
16Care din următorii parametri în analiza generală a sângelui corespund diagnosticului anemiei aplastice:
- AEritrocite - megalocite
- BLeucopenia
- CLimfocitoză în leucogramă
- DPrezenţa celulelor blastice
- EEritrocite - normocite
17Care din următorii parametri în analiza generală a sângelui corespund diagnosticului anemiei B12-deficitare:
- AHipocromia eritrocitelor
- BHipercromia eritrocitelor
- CRetitulocitoza
- DHipersegmentarea nucleelor neutrofilelor
- EInele Kebot, corpusculi Jolly
18Modificările morfologice, care pot fi întâlnite în anemia fierodeficitară:
- AEritrocite - microcite
- BEritrocite - micrsferocite
- CEritrocite - inelare
- DEritrocite “de tras în ţintă”
- EEritrocite hipocrome
19Semnele biologice în limfomul Hodgkin sunt:
- AVSH > 30 mm/oră
- BVSH < 30 mm/oră
- Cα2-hiperglobulinemia (> 10 g/l)
- DHiperfibrinogemia (> 5 g/l)
- ELeucocitoza > 10,0·109/l
20Factorii care se reflectă negativ asupra prognosticului în limfomul Hodgkin sunt:
- AVârsta < 50 de ani
- BVârsta > 50 de ani
- CVSH < 50 mm/oră
- DVSH > 50 mm/oră
- EAfectarea a 4 şi mai multe regiuni de ganglioni limfatici
21Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- ACel mai frecvent primul focar tumoral apare în ganglionii limfatici inghinali
- BFoarte rar debutul limfomului Hodgkin are loc în ganglionii limfatici cervicali
- CLimfomul Hodgkin primar se dezvoltă în ganglionii limfatici cervicali în 50% cazuri
- DDebutul limfomului Hodgkin în mediastin are loc în 10% cazuri
- EÎn 95-98% din cazuri focarul primar al limfomului Hodgkin se dezvoltă în ganglionii limfatici
22Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AGanglionii limfatici afectaţi sunt indolori şi neaderenţi la ţesuturile adiacente
- BFoarte rar primul focar se dezvoltă în inelul limfatic Waldeyer
- CDebutul limfomului Hodgkin în ganglionii limfatici supraclaviculari are loc în 25% cazuri
- DFrecvent limfomul Hodgkin se dezvoltă extranodal
- EStadiul III B şi IV indică la o evoluţie favorabilă a limfomului Hodgkin
23Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- APrezenţa simptoamelor de intoxicare generală presupune un prognostic nefavorabil
- BPrezenţa simptoamelor de intoxicare generală presupune un prognostic favorabil
- CPrezenţa simptoamelor de intoxicare generală presupune o evoluţie mai agresivă a limfomului Hodgkin
- DSimptomelor de intoxicare generală se întâlnesc mai frecvent în stadiile III şi IV
- ESimptomelor de intoxicare generală se întâlnesc mai frecvent în stadiile I şi II
24Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AAfectarea măduvei oaselor se confirmă prin trepanobiopsie cu cercetarea histologică a măduvei oaselor
- BAfectarea măduvei oaselor se confirmă prin analiza generală a sângelui
- CDezvoltarea pancitopeniei neadecvate tratamentului este suspectă pentru prezenţa metastazelor limfomului Hodgkin în măduva oaselor
- DCreşterea VSH este specifică pentru limfomul Hodgkin
- EModificări specifice în analiza generală a sângelui în limfomul Hodgkin nu sunt
25Manifestările clinice ale limfoamelor non-Hodgkin sunt în funcţie de:
- ALocalizarea primară a focarului tumoral
- BGradul de răspândire a procesului tumoral
- CVarianta morfologică
- DNivelul feritinei
- EActivitatea fosfotazei alcaline
26Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- ACel mai frecvent primar sunt afectaţi ganglionii limfatici
- BFrecvent primar este afectat ţesutul pulmonar
- CRar primar este afectat inelul limfatic Waldeyer
- DPredomină afectarea primară a ganglionilor limfatici periferici
- ERar LNH se dezvoltă primar în sistemul nervos central
27Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- ARar limfoamele non-Hodgkin se dezvoltă extranodal
- BLimfoamele non-Hodgkin frecvent se dezvoltă extranodal
- CUna din localizările primare extranodale frecvent întâlnite este inelul limfatic Waldeyer
- DDintre diferite compartimente ale inelului Waldeyer la adulţi predomină afectarea primară a amigdalelor palatine
- EFrecvent este afectată amigdala lingvală
28Pentru limfoamele non-Hodgkin cu afectarea primară a tractului gastrointestinal la adulţi sunt corecte afirmaţiile:
- ACel mai frecvent primar este afectat stomacul
- BRar primar este afectat stomacul
- CRar primar este afectat intestinul subţire
- DRar primar este afectat colonul
- EFrecvent este afectat primar esofagul
29Pentru limfoamele non-Hodgkin la copii sunt corecte afirmaţiile:
- AFrecvent primar este afectată splina
- BFrecvent primar este afectată regiunea ileocecală a intestinului
- CDintre diferite compartimente ale inelului limfatic Waldeyer mai frecvent este afectată amigdala nazofaringiană
- DFrecvent primar este afectat stomacul
- ESe dezvoltă limfoamele non-Hodgkin agresive
30Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte afirmaţiile:
- AIn limfoamele non-Hodgkin lienale predomină variantele indolente
- BIn limfoamele non-Hodgkin lienale predomină variantele agresive
- CIn limfoamele non-Hodgkin mediastinale predomină variantele indolente
- DIn limfoamele non-Hodgkin mediastinale predomină variantele agresive
- EIn limfoamele non-Hodgkin lienale frecvent are loc afectarea măduvei oaselor
31Interesarea măduvei oaselor în limfoamele non-Hodgkin mai frecvent are loc în:
- ALNH cu afectarea tractului gastrointestinal
- BLNH lienale
- CLNH mediastinale
- DVariantele indolente ale limfoamelor non-Hodgkin
- EVariantele agresive ale limfoamelor non-Hodgkin
32Factori de prognostic nefavorabil în limfoamele non-Hodgkin pot fi consideraţi:
- ASexul
- BStadiile III şi IV
- CStadiile I şi II
- DAfectarea măduvei oaselor
- EPrezenţa semnelor de intoxicaţie generală
33Variantele limfoamelor non-Hodgkin indolente sunt:
- ALimfomul non-Hodgkin difuz din celulă mare B
- BLimfomul anaplazic
- CLimfomul folicular, gradul I şi II
- DLimfomul limfocitar din celule mici
- ELimfomul din celulele zonei marginale
34Variantele agresive ale limfoamelor non-Hodgkin sunt:
- ALimfomul folicular, gradul I şi II
- BLimfomul limfocitar din celule mici
- CLimfomul difuz din celulă mare B
- DLimfomul Burkitt
- ELimfomul anaplazic
35Gena himerică BCR-ABL în leucemia mieloidă cronică produce următoarele schimbări în activitatea celulelor:
- AMicşorează activitatea mitogenă a celulelor
- BCreşterea activităţii mitogene a celulelor
- CDereglarea adezivităţii celulelor pe stromă
- DInhibarea apoptozei
- EIntensificarea apoptozei
36În faza acută a leucemiei mieloide cronice pot fi următoarele sindroame:
- ASindromul anemic
- BSindromul paraproteinemic
- CSindromul CID
- DSindromul hemoragic
- ESindromul complicaţiilor infecţioase
37Trombocitopenii autoimmune simptomatice se dezvoltă pe fondalul:
- AAnemiei fierodeficitare
- BAnemiei aplastice
- CHemopatiilor maligne
- DColagenozelor
- EHepatitelor cornice
38Manifestările clinice ale trombocitopeniei autoimune se caracterizează prin:
- ASplenomegalii masive
- BHepatomegalie
- CHemoragii cutanate spontane de tip peteşial şi/sau echimotos
- DHemoragii nazale, gingivale
- EMetroragii
39Tabloul clinic al trombocitopeniei izoimune se manifestă prin:
- ADezvoltarea sindromului hemoragic la nou-născuţi peste câteva ore după naştere
- BSunt posibile hemoragii gastrointestinale
- CÎn formele severe hemoragii cerebrale
- DTeleanjiectazii pe piele
- EIcter al tegumentelor şi al sclerelor
40Sindromul hemoragic în trombocitopenie autoimună se caracterizează prin:
- AHematoame spontane
- BHemoragii de tip peteşial şi echimotos
- CHemartroze
- DHemoragii nazale, gingivale
- EMetroragii, hemoragii digestive
41Diagnosticul diferenţial al trombocitopeniei autoimune se efectuează cu:
- AAnemie aplastică
- BLeucemie acută
- CAnemie B12-deficitară
- DAnemie fierodeficitare
- EAnemie din boli cronice
42Referitor la boala Rendu-Osler sunt corecte afirmaţiile:
- AEste una din cele mai frecvente vazopatii
- BSe transmite autosomal dominant
- CSe întâlneşte la persoanele de toate vârstele
- DÎn tabloul clinic predomină hemartrozele şi hematoamele
- EÎn analiza sângelui periferic se depistează trombocitopenie
43Dereglarea hemostazei primare vasculo-trombocitare se constată în:
- AHipoprotrombinemie
- BHipoproconvertinemie
- CTrombocitopenii
- DTrombocitopatii
- EVazopatii
44Dereglarea hemostazei primare şi secundare se constată în:
- AMaladia Willebrand
- BSindromul de coagulare intravasculară diseminată
- CDeficit al factorilor VII, X, V, II
- DTrombocitopatii
- EVazopatii
45Constatarea de laborator în favoarea diagnosticului de hemofilie este:
- APrelungirea timpului de sângerare
- BMicşorarea numărului de trombocite
- CÎn lipsa hemoragiilor, analiza sângelui periferic este normală
- DTimpul de coagulare Lee-White este prelungit
- ERetracţia chiagului este fără modificări
46Investigaţiile de laborator în favoarea bolii Willebrand sunt:
- AMajorarea timpului protrombinei
- BDiminuarea agregării trombocitelor
- CMicşorarea numărului de trombocite
- DPrelungirea timpului de coagulare după Lee-White
- EPrelungirea timpului de sângerare după Duke
47Metoda de bază în tratamentul bolii Willebrand constată în:
- AUtulizarea crioprecipitatului
- BUtulizarea crioplasmei
- CConcentrate ale factorilor de coagulare (Koate-DVI, Immunat)
- DPreparate imunosupresive (Vincristin, Purinetol)
- EConcentrat de trombocite
48Referitor la maladia Willebrand sunt corecte afirmaţiile:
- AAfectează nu numai bărbaţii dar şi femeile
- BCelulele endoteliale produc factorul von Willebrand
- CSe constată dereglare mixtă a hemostazei primare şi secundare
- DAfectează numai bărbaţii
- EAfectează numai femeile
49Pentru maladia Willebrand este caracteristic:
- ATrombocitopenie
- BLeucopenie
- CHemoragii de tip microcirculator
- DFrecvent menoragii
- EHematoamele şi hemartrozele sunt rare
50Diagnosticul diferenţial al trombocitopeniilor autoimune idiopatice se efectuează cu:
- AAnemie fierodeficitară
- BAnemie hemolitică
- CLeucemie acută
- DAnemie aplastică
- EAnemie B12-deficitară
51Referitor la tratamentul trombocitopeniei autoimune sunt corecte afirmaţiile:
- ATratamentul cu prednisolon 1 mg/kg/zi timp de 4-5 săptămâni asigură vindecarea numai la 10% din pacienţi
- BSplenectomia asigură vindecare în 86-96% din cazuri
- CLa necesitate se administrează imundepresante (Vincristin, Imuran)
- DPe larg se utilizează crioprecipitat
- EMetoda de bază în tratament constată în administrarea plasmei proaspăt congelate
52Care din următorii parametri sunt compatibili cu diagnosticul de leucemie limfocitară cronică:
- APrezintă un proces mieloproliferativ
- BPrezintă un proces limfoproliferativ
- CSubstratul morfologic îl formează limfocitele mature
- DÎn 95-98% este B-celulară
- EFrecvent se întâlneşte la copii
53Pentru leucemia cu tricholeucocite sunt corecte afirmaţiile:
- AÎn analiza sângelui se evidenţiază pancitopenie
- BSplenomegalie
- CDepistarea celulelor trichice la examenul histologic al măduvei oaselor
- DMărirea esenţială al ganglionilor limfatici
- EFrecvent se dezvoltă hemoragii cerebrale
54La pacienţii cu leucemie limfocitară cronică pot avea loc următoarele complicaţii:
- AComplicaţii cu tromboze
- BComplicaţiile infecţioase
- CComplicaţii autoimune
- DSindromul hemoragic
- ESindromul patologiei proteice
55Care din următoarele manifestări clinice se întâlnesc în leucemia limfocitară cronică:
- AMărirea ganglionilor limfatici
- BMărirea splinei şi a ficatului
- CFrecvent se dezvoltă complicaţii autoimune şi infecţioase
- DFrecvent în perioada terminală are loc criza blastică
- EFrecvent se afectează sistemul cardiovascular
56În Hemofilia A sunt întâlnite următoarele manifestări clinice:
- AHemoragii gastrointestinale
- BHematurie
- CHematoame şi hemartroze
- DEchimoze
- EPeteşii pe piele
57În trombocitopenia autoimună pot fi:
- AHematoame
- BHemartroze
- CHemoragie cerebrală
- DHemoragii gingivale, nazale
- EHemoragii uterine
58Pentru eritremie sunt corecte afirmaţiile:
- ACreşte volumul total al sângelui
- BFrecvente complicaţii autoimune
- CCreşte riscul trombozelor
- DHiperviscozitate
- EHipoviscozitate
59În eritremie are loc:
- AHemoliza eritrocitelor
- BHiperproducerea eritrocitelor
- CMărirea duratei de viaţă a eritrocitelor
- DMărirea viscozităţii sângelui
- EMajorarea numărului eritrocitelor, trombocitelor, leucocitelor
60Trombocitemia esenţială se caracterizează prin:
- AMalignizarea celulei precursoare a limfopoiezei
- BFrecvent se întâlneşte la copii
- CSe malignizează primar celula stem
- DPredominarea proliferării megacariocitelor
- EFormarea sporită a trombocitelor
61Pentru diagnosticul pozitiv de trombocitemie esenţială pledează:
- APancitopenia
- BHipertrombocitoza
- CLeucocitoza moderată
- DExamenul histologic al măduvei oaselor
- EHepatomegalie
62Stadiile clinice ale eritremiei sunt:
- AStadiul I
- BStadiul II A
- CStadiul II B
- DStadiul III A
- EStadiul III B
63Prezenţa sindromului pletoric pledează în favoarea diagnosticului de:
- ALimfom malign
- BEritremie
- CEritrocitoză relativă
- DEritrocitoză absolută
- EInsuficienţă cardiovasculară
64Majorarea valorilor tensiunii arteriale în eritremie sunt condiţionate de:
- ACreşterea volumului circulator al sângelui
- BMicşorarea volumului circulator al sângelui
- CSporirea rezistenţei periferice
- DIschemia ţesutului renal
- ESplenomegalie
65Stadiul II A al eritremiei putem constata cu excepţia:
- ASplenomegalie gigantă
- BSplenomegalia se reduce după exfuzie de sânge
- CLeucocitoză < 15,0·109/l
- DLeucocitoză > 15,0·109/l
- ELipseşte splenomegalia
66În stadiul II B al eritremiei splina este:
- ADe dimensiuni mari
- BAre consistenţă dură
- CNu se micşorează fără citostatice
- DDimensiunile splinei nu depind de stadiul eritremiei
- EDe dimensiuni normale
67În hemograma pacientului cu eritremie stadiul III se determină:
- AMajorarea conţinutului hemoglobinei
- BLeucocitoză 20,0-30,0·109/l
- CAnemie
- DTrombocitopenie
- ENorma
68În stadiul III al eritremiei se dezvoltă:
- AFibroza măduvei oaselor
- BFibroza splinei
- CFibroza ficatului
- DMetaplazia măduvei oaselor cu adipocite
- EAnemie renală
69La stabilirea diagnosticului de eritremie sunt:
- APancitoza sângelui periferic
- BPancitopenia sângelui periferic
- CSindromul pletoric
- DLipsa maladiilor însoţite de eritrocitoză simptomatică
- EPrezenţa maladiilor însoţite de eritrocitoză
70Eritrocitozele secundare absolute se dezvoltă ca rezultat al:
- AHipoxiei
- BSecreţiei sporite a eritropoietinei
- CHidronefrozei
- DDeshidratării severe
- EHipertermiei
71Exfuzii de sânge ca singura metodă de tratament se recomandă:
- APersoanelor de vârsta reproductivă
- BÎn caz de lipsa trombocitozei
- CEritrocitoze
- DAnemii
- EÎn toate cele enumerate
72Cu referire la anemiile hemolitice sunt corecte afirmaţiile:
- APrezintă anemiile cauzate de hiperdistrucţia eritrocitelor
- BPrezintă anemiile prin dereglări de formare eritrocitelor
- CAfectează persoanele de orice vârstă
- DDurata vieţii eritrocitelor se poate micşora până la 15-20 zile
- EDin toate anemiile sunt cel mai frecvent întâlnite
73La asigurarea activităţii şi duratei normale a vieţii eritrocitelor contribuie:
- ACalitatea membranei eritrocitelor
- BStructura globinei
- CStructura transferinei
- DEnzimele intraeritrocitare
- EStructura transcobalaminei
74Pentru hemoglobinuria paroxistică nocturnă sunt corecte afirmaţiile:
- AEste o patologie dobândită
- BDistrugerea eritrocitelor este permanentă cu dezvoltarea periodică a crizelor hemolitice
- CEste o patologie ereditară
- DEritrocitele se distrug în splină
- EEritrocitele se distrug intravascular
75La baza diagnosticului diferenţial al anemiilor hemolitice cu hemoliza intravasculară stau următoarele semne:
- ABilirubinemia din contul fracţiei indirecte
- BHemoglobinemia
- CReticulocitoza
- DHemoglobinuria
- EHemosiderinuria
76Tabloul clinic al ovalocitozei ereditare se caracterizează prin:
- ASplenomegalie
- BSindromul anemic
- CHepatomegalie
- DSindromul hemoragic
- ESindromul hemolitic
77Manifestările clinice ale hemoglobinuriei paroxistice nocturne sunt determinate de:
- ASindromul anemic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul hemolitic
- DComplicaţii infecţioase
- EComplicaţii vasculare trombotice în timpul crizelor hemolitice
78Cu referire la macroglobulinemia Waldenstrom sunt corecte afirmaţiile:
- AClona de celule maligne secretă IgM
- BSe măresc splina, ficatul
- CFrecvent se afectează oasele
- DO parte din semnele clinice sunt consecinţa viscozităţii majorate a sângelui
- EClona de celule maligne secretă IgA
79În mielomul multiplu triada clasică Kahler se manifestă prin:
- ADureri în proecţia oaselor distruse
- BParapareză
- CTumefiere locală
- DFracturi patologice ale oaselor
- EHiperviscozitate
80Formele clinico-anatomice ale mielomului multiplu mai frecvent întâlnite sunt:
- APredominant viscerală
- BDifuză cu focare
- CDifuză
- DSclerozantă
- ECu focare multiple
81În mielomul multiplu mai frecvent se întâlnesc următoarele forme imunochimice:
- AMielomul G
- BMielomul E
- CMielomul Bence-Jones
- DMielomul M
- EMielomul A
82În etiologia leucemiilor acute au importanţă:
- AInfecţiile bacteriene
- BPreparatele citostatice
- CUnele medicamente (sulfanilamidele, preparatele sedative)
- DIradierea ionizantă
- EPredispunerea ereditară
83Din care celule se dezvoltă leucemiile cronice:
- ADin celula stem a hemopoiezei
- BDin celulele hemopoietice blastice
- CDin celula precursorie a mielopoiezei
- DDin celule precursorie a limfopoiezei
- EDin celulele seriei mieloide
84Care reacţii citochimice se utilizează pentru determinarea variantei promielocitare a leucemiei acute:
- ALa lipide
- BLa peroxidază
- CLa glicogen (PAS-reacţia)
- DLa esteraza nespecifică, inhibată de fluorura de sodiu
- ELa mucopolizaharide acide sulfurice
85Care leucemii acute nu se identifică prin reacţiile citochimice:
- ALeucemia acută limfoblastică
- BLeucemia acută plasmoblastică
- CLeucemia acută mieloblastică
- DLeucemia acută megacarioblastică
- ELeucemia acută nediferenţiată
86În etiologia leucemiilor au importanţă:
- ALupusul eritematos de sistem
- BIradierea ionizantă
- CPoliartrita reumatoidă
- DMutagenii chimici (preparatele citostatice)
- EPredispunerea ereditară
87Care leucemii se dezvoltă din celula precursorie a limfopoiezei:
- ALeucemia acută limfoblastică
- BLeucemia acută limfoblastică la copii
- CLeucemia limfocitară cronică
- DMacroglobulinemia Waldenström
- EMielomul multiplu
88Care hemopatii maligne se dezvoltă din celula precursorie a mielopoiezei:
- AEritremia
- BMacroglobulinemia Waldenström
- CLeucemia mieloidă cronică
- DPolicitemia vera
- EMielofibroza idiopatică
89Anemia metaplastică poate să se dezvolte în:
- ALeucemia acută limfoblastică
- BEritremia
- CLeucemia acută promielocitară
- DPolicitemia vera
- ELa metastazarea cancerului în măduva oaselor
90Ce semnificaţie are identificarea variantei leucemiei acute:
- AGradul trombocitopeniei
- BDeterminarea programului de tratament
- CGradul sindromului anemic
- DEvoluţia clinică a maladiei
- EPrognosticul
91Care afirmaţii sunt corecte pentru leucemia acută:
- ADebutul acut
- BDiagnosticul poate fi stabilit în prezenţa a 20% şi mai mult de celule blastice în măduva oaselor
- CNeuroleucemia este o manifestare obligatorie a leucemiei acute
- DEste prezent sindromul anemic
- ESe constată sindromul hemoragic
92Pentru inducerea remisiunii în leucemia acută limfoblastică se utilizează:
- AVincristina
- BTioguanina
- CCitarabina
- DRubomicina
- EPrednisolona
93În scopul profilaxiei neuroleucemiei în leucemia acută limfoblastică se administrează intratecal
- APrednisolona
- BCiclofosfamida
- CVincristina
- DMetotrexatul
- ECitarabina
94Care din modificările enumărate în analiza generală a sîngelui pot fi constatate în leucemia acută:
- ATrombocitopenia
- BLeucopenia
- CLeucocitoza
- DHipocromia eritrocitelor
- ECorpusculii Jolly, inelele Kebot
95Pentru leucemia acută sunt caracteristice:
- ASindromul anemic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul proliferativ
- DSindromul gastrointestinal
- EPsihoza megaloblastică
96Numiţi anemiile din grupul de anemii prin dereglări de formare a eritrocitelor:
- AAnemii fierodeficitare
- BAnemii renale
- CTalasemia
- DAnemii în boli cronice
- EAnemii metaplastice
97Specifice pentru anemia fierodeficitară sunt:
- ASindromul proliferativ
- BSindromul sideropenic
- C“Pica chlorotica”
- DSindromul Plummer-Vinson
- E„Koilonichia”
98Care sunt criteriile de eficacitate în tratamentul anemiei fierodeficitare:
- ANormalizarea conţinutului hemoglobinei şi numărul de eritrocite peste 3 săptămâni
- BReticulocitoza la a 7-a – 10-a zi
- CMajorarea conţinutului hemoglobinei începând cu a treia săptămână
- DDispariţia simptomelor de sideropenie
- EApariţia eritrocitelor saturate cu hemoglobin şi de dimensiuni obişnuite
99În dezvoltarea anemiei B12-deficitare pot interveni următorii factorii:
- ARegim alimentar strict vegetarian
- BGastrectomia totală
- CAnchilostomidoza
- DGastrita atrofică
- EInfestare cu botriocefal
100În dezvoltarea anemiei fierodeficitare pot interveni următoarele:
- AAlimentarea incorectă a copiilor de vârsta până la un an
- BSarcina şi lactaţia
- CHernia hiatală
- DGastrita atrofică
- EMaladia Crohn
101Numiţi indicaţiile pentru administrarea parenterală a preparatelor de fier:
- ARezecţia stomacului după Billroth II
- BGastrita atrofică
- CMaladia ulceroasă în faza de acutizare
- DSindromul de malabsorbţie
- EEnterita cronică
102Ce fel de anemii se dezvoltă în tumorile maligne:
- AAnemii fierodeficitare
- BAnemii B12-deficitare
- CAnemii metaplastice
- DAnemii în boli cronice
- EAnemii aplastice
103La pacienţii cu anemia fierodeficitară se folosesc cu scop de tratament următoarele remedii farmaceutice:
- AFersinol
- BVitaminoterapia
- CSorbifer durules
- DVenofer
- ESulfat de fier
104Ce fel de complicaţii se dezvoltă la gravide şi în perioada de naştere în caz de anemie fierodeficitară:
- ACreşterea gestozelor tardive
- BNaşterea înainte de termen
- CNaşterea fătului mort
- DHipotonia şi insuficienţa contractivă a uterului cu hemoragii hipotonice în timpul naşterii
- EDezvoltarea anemiei B12-deficitară
105În tratamentul anemiei fierodeficitare se administrează:
- AFerrum-Lek
- BImferon
- CFersinol
- DHemoglobin plus
- ESorbifer durules
106Pentru anemia B12-deficitară sunt caracteristice:
- ASindromul gastroenterologic
- BSindromul hemoragic
- CPrezenţa mielozei funiculare
- DHemopoieza megaloblastică
- ECreşterea nivelului de acid metilmalonic
107În tratamentul anemiei aplastice se folosesc:
- AAdministrarea androgenelor
- BCiclosporina A
- CTratamentul transfuzional substituitiv cu componenţi ai sângelui
- DTratamentul antibacterian
- EAnagrelid
108Numiţi indicaţiile pentru administrarea parenterală a preparatelor de fier:
- ARezecţia stomacului după metoda Billroth II
- BIntoleranţa perorală a preparatelor de fier
- CBoala ulceroasă în faza de acutizare
- DRezecţia sectorului iniţial al jejunului
- EGastrita atrofică
109Care complicaţii se dezvoltă la gravide şi în perioada de naştere în caz de anemie fierodeficitară:
- ACreşterea gestozelor tardive
- BNaşterea înainte de termen
- CSindromul pletoric
- DNaşterea fătului mort
- EHipotonia şi insuficienţa contractivă a uterului cu hemoragii hipotonice în timpul naşterii
110Care schimbări morfologice sunt în analiza sângelui periferic la bolnavii cu anemii megaloblastice:
- AAnizocitoză şi poichilocitoză
- BHipocromia şi microcitoza eritrocitelor
- CEritrocite - megalocite
- DCorpusculi Jolly şi inele Kebot în eritrocite
- EHipersegmentarea nucleelor neutrofilelor
111Numiţi indicaţiile pentru administrarea parenterală a preparatelor de fier:
- ARezecţia vastă a jejunului
- BRezecţia stomacului după Billroth I
- CMaladia ulceroasă în faza de acutizare
- DIntoleranţa preparatelor de fier pe cale orală
- ERezecţia stomacului după Billroth II
112Numiţi reacţiile adverse posibile după administrarea parenterală a preparatelor de fier:
- ASindromul pletoric
- BŞocul anafilactic
- CSarcomul miogen
- DInfiltrate în locul întroducerii preparatelor intramuscular
- EHemosideroza
113Specifice pentru anemia fierodeficitară sunt:
- A„Koilonichie”
- BEritrocite - megalocite
- CEritrocite hipocrome şi microcitare
- DSindromul Plammer-Vinson
- E“Pica chlorotica”
114În diagnosticul diferenţial al anemiei fierodeficitare şi talasemiei au însemnătate:
- ASindromul sideropenic
- BSindromul hemolitic
- CNivelul fierului seric
- DElectroforeza hemoglobinei
- ESindromul anemic
Information
- Description
- Quiz on 3, created by Ice Twice Chisinau on 13/01/2022.
- Author
- Ice Twice Chisinau
- Language
- English
- Views
- 151
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz