Quiz
401-500
Create a free account to finish this quiz
Save your progress and see your final score.
Already have an account? Sign in
Questions in this quiz (97)
1Manifestările clinice ale sindromului pletoric în eritremie sunt:
- ALimfadenopatie
- BHiperemie a tegumentelor
- CInjectarea sclerelor
- DPaliditatea pielii
- ESimptom Cuperman pozitiv
2Care sunt posibilităţile confirmării diagnosticului de eritremie în stadiul iniţial:
- ADispensarizarea şi observarea pacientului în dinamică
- BAnaliza generală a sângelui în dinamică
- CEfectuarea trepanobiopsiei
- DPuncţia sternală
- EPuncţia ganglionului limfatic
3Consecinţele hematologice ale eritremiei în faza terminală sunt:
- ADezvoltarea anemiei, trombocitopeniei
- BDezvoltarea leucemiei acute
- CDezvoltarea mielofibrozei posteritremice
- DDezvoltarea maladiei Hodgkin
- EDezvoltarea leucemiei limfocitare cronice
4În analiza sângelui periferic în faza IIB a eritremiei se observă:
- AEritrocitoză
- BTrombocitopenie
- CLeucocitoză
- DDeviere în formula leucocitară spre stânga
- EVSH accelerată
5Din tabloul clinic al anemiei aplastice fac parte următoarele:
- ASindromul neurologic
- BInfecţii frecvent întâlnite
- CSindromul hemoragic
- DSindromul anemic
- EPancitopenia cu limfocitoza relativă în analiza sângelui periferic
6Pentru anemia prin deficit de acid folic sunt caracteristice:
- ASindromul anemic
- BSindromul neurologic
- CSindromul gastrointestinal
- DLipsa sindromului neurologic
- EHemopoieza megaloblastică
7Pentru anemia fierodeficitară sunt caracteristice:
- AHemopoieza normoblastică
- BSindromul sideropenic
- CHipocromia eritrocitelor
- DLipsa sindromului sideropenic
- E“Pica chlorotica”
8Din tabloul clinic al anemiei B12-deficitare fac parte următoarele:
- ASindromul neurologic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul anemic
- DSindromul gastrointestinal
- EPrezenţa mielozei funiculare
9În diagnosticul diferenţial al anemiei B12-deficitare şi al anemiei prin deficit de acid folic sunt importante următoarele:
- APrezenţa sindromului neurologic
- BLipsa sindromului neurologic
- CPrezenţa mielozei funiculare
- DPrezenţa achiliei histaminorezistente
- ECreşterea nivelului de acid metilmalonic
10În dezvoltarea anemiei aplastice pot interveni următoarele:
- AHepatita virală C
- BSubstanţele toxice din grupa benzolului
- CCloramfenicolul
- DIradierea ionizantă
- EMutaţia la nivelul celulei precursoare a mielopoiezei
11La pacienţii cu anemia aplastică se folosesc următoarele metode de tratament:
- ATratamentul transfuzional substituitiv cu componenţi ai sângelui
- BTratamentul antibacterian
- CAdministrarea androgenelor
- DSplenectomia
- EChimioterapiea antitumorală
12Enumeraţi criteriile anemiei aplastice severe:
- AGranulocite < 0,5·109/l
- BTrombocite < 20,0 ·109/l
- CReticulocite < 1%
- DHipocelularitate severă (< 25%) a măduvei osoase
- EConţinutul hemoglobinei < 50 g/l
13Enumeraţi criteriile de eficacitate a tratamentului cu preparate de fier:
- AReticulocitoza la a 7-10-a zi
- BReticulocitoza la a 4-5-a zi
- CMajorarea conţinutului hemoglobinei începând cu a treia săptămână
- DDispariţia simptomelor de sideropenie peste 2-3 săptămâni
- EApariţia eritrocitelor saturate cu hemoglobină
14Dereglarea absorbţiei fierului are loc în cazurile de:
- ARezecţia stomacului după metoda Billroth I
- BRezecţia stomacului după metoda Billroth II
- CEnterita cronică
- DSindromul de malabsorbţie
- ERezecţia vastă a intestinului subţire în partea proximală
15Pentru anemia fierodeficitară sunt corecte afirmaţiile:
- ASe întâlneşte preponderent la femei de vârsta reproductivă
- BCea mai frecventă cauză sunt hemoragiile cronice
- CInsuficienţa alimentară de fier predomină la copii în vârsta până la un an
- DInsuficienţa alimentară de fier se dezvoltă la persoanele mature când timp îndelungat consumă preponderent lactate sau respectă dieta vegetariană
- ESe întâlneşte anemia fierodeficitară idiopatică
16În scopul determinării gradului de extindere a procesului patologic în organism în limfomul Hodgkin se efectuează:
- APuncţia sternală
- BRadiografia organelor cutiei toracice cu tomografia mediastinului
- CUltrasonografia
- DTomografia computerizată
- ETrepanobiopsia
17În limfomul Hodgkin pot fi următoarele simptome:
- AMărirea ganglionilor limfatici
- BFebră
- CPerderea ponderală
- DTranspiraţie abundentă
- ESindromul hemoragic cutanat
18Variantele morfologice ale maladiei Hodgkin sunt:
- APredominare limfocitară
- BProlimfocitară
- CScleroză nodulară
- DMixtcelulară
- EDepleţie limfocitară
19Pentru limfomul Hodgkin nu sunt corecte afirmaţiile:
- AVarianta morfologică nu are importanţă prognostică
- BFrecvent se afectează primar ganglionii limfatici cervico-supraclaviculari
- CRadioterapia după programul radical se efectuează în stadiul III al bolii
- DGanglionii limfatici mediastinali sunt afectaţi cel mai frecvent
- ESemnele de intoxicare generală nu au însemnătate prognostică
20În cazurile de leucemizare a limfoamelor non-Hodgkin indolente sunt corecte afirmaţiile:
- AProcentul limfocitelor în hemogramă nu corespunde celui din măduva oaselor
- BDimensiunile ganglionilor limfatici şi ale splinei depăşesc numărul de leucocite
- CLimfocitele sunt de dimensiuni mari, multe din ele morfologic au caracter de prolimfocite
- DSunt prezente umbrele nucleare
- EDupă tratamentul citostatic se normalizează hemograma cu dispariţia limfocitozei
21Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii
- APredomină debutul maladiei în ganglionii limfatici periferici
- BRar se dezvoltă primar în ganglionii limfatici mediastinali
- CAfectările primare extranodale sunt frecvente
- DCele mai frecvente localizări extranodale sunt inelul limfatic faringian şi tractul gastrointestinal
- EFrecvent primar se afectează glanda mamară
22Prognosticul limfoamelor non-Hodgkin este în funcţie de:
- ANivelul leucocitelor
- BVarianta morfologică
- CStadiul clinic
- DLocalizarea focarului tumoral
- EPrezenţa afectării măduvei osoase
23Pentru variantele agresive ale limfoamelor non-Hodgkin este caracteristic:
- AMărirea rapidă a ganglionilor limfatici
- BRitmul înalt de generalizare
- CPrognosticul favorabil
- DPrognosticul nefavorabil
- EAfectarea măduvei oaselor influenţează considerabil la durata vieţii bolnavilor
24Pentru leucemia granulocitară cronică sunt corecte afirmaţiile:
- AExistă paralelismul dintre numărul de leucocite şi dimensiunile splinei
- BLipseşte paralelismul dintre numărul de leucocite şi dimensiunile splinei
- CEritrocitele sunt normocitare
- DFosfataza alcalină în neutrofile este scăzută
- ECromosomul Ph-pozitiv
25Pentru mielofibroza idiopatică sunt corecte afirmaţiile:
- ADevierea spre stânga în hemogramă este pronunţată cu un procent mare de mielocite, metamielocite
- BLa studierea morfologică a eritrocitelor se observă anizocitoză, poichilocitoză pronunţată
- CFosfataza alcalină în neutrofile este în normă sau majorată
- DAnemia este frecventă
- ELipseşte paralelismul dintre numărul de leucocite şi dimensiunile splinei
26Sindroamele clinice pentru leucemia granulocitară cronică în faza acută sunt:
- AAnemic
- BHemoragic
- CComplicaţiilor infecţioase
- DProliferativ
- EPatologiei proteice
27Faza desfăşurată a leucemiei monocitare cronice se manifestă prin:
- ASindromul anemic
- BSplenomegalie
- CLimfadenopatie şi hepatomegalie în puţine cazuri
- DLimfocitoză în hemogramă
- EMonocitoză în hemogramă
28Preparatele folosite în tratamentul anemiei fierodeficitare sunt:
- AFersinol
- BHemofer
- CSorbifer
- DFerum Lek
- EVitamina B1
29Manifestările caracteristice ale sindromului de sideropenie sunt:
- AFragilitatea părului şi unghiilor
- BStomatită angulară
- CFisuri calcanee
- D“Pica chlorotica”
- EIcter al tegumentelor
30În apariţia anemiei fierodeficitare ar putea fi de vină:
- AHernia hiatală
- BMiomul uterin
- CHemosideroza pulmonară
- DInsuficienţa transferinei
- ESplenomegalia
31În anemia B12 -deficitară măduva oaselor evidenţiază:
- AMăduvă hipercelulară
- BPrezenţa megaloblaştilor
- CAnizocitoză şi poichilocitoză
- DMielocite şi metamielocite gigante
- EHiposegmentarea nucleului granulocitar
32În anemia megaloblastică pot fi prezente următoarele:
- APaloare cu nuanţă icterică
- BValori scăzute ale fierului seric
- CAtrofia mucoasei gastrice
- DMegaloblastoză în măduva osoasă
- EParestezii în picioare şi mâini
33Deficitul de vitamina B12 poate surveni ca consecinţă a:
- AInsuficienţei sau lipsei factorului intrinsec
- BMaladiilor ileonului
- CUtilizării mecanismului de concurenţă
- DPrezenţei anticorpilor anticelule parietale
- EHemoragiile cronice
34Cu privire la tratamentul anemiei aplastice sunt corecte afirmaţiile:
- ACiclosporina este utilizată ca cel mai eficient imunosupresiv
- BCorticoterapia trebuie administrată în cazurile cu sindromul hemoragic
- CInfecţiile apar frecvent şi impun antibioticoterapia
- DAdministrarea globulinei antilimfocitare agravează imunodeficienţa deja existentă
- ETransfuzii de masă leucocitară trebuie evitată în toate cazurile
35Care din următoarele pot fi factori etiologici ai unei anemii hemolitice dobândite extraeritrocitare:
- AColagenozele
- BPneumonia acută
- CSolvenţii organici
- DCiupercile otrăvitoare
- EToxoplazmoza
36Care din următoarele pot fi factori etiologici ai unei anemii hemolitice ereditare:
- ADeficitul de spectrină membranară
- BSensibilităţi crecute ale membranei eritrocitare la complementul seric
- CScăderea nivelului de glutation intraeritrocitar
- DScăderea sintezei unor anumite tipuri de lanţuri de globină
- EDereglarea sintezei aminoacizilor în lanţuri de globină
37Pentru anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald sunt corecte caracteristicele:
- ACreşterea permiabilităţii membranei eritrocitare
- BReducerea duratei de viaţă eritrocitară
- CSplenomegalia moderată
- DReticulocitoză peste 30‰
- EAspectul măduvei osoase hipercelular
38În diagnosticul diferenţial dintre anemia B12 -deficitară şi anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald sunt importante următoarele:
- APrezenţa splenomegaliei
- BSindromul neurologic
- CReticulocitoza peste 30‰
- DMegaloblastoză în măduva osoasă
- ETestul Coombs direct pozitiv
39Referitor la hemofilia A sunt corecte următoarele afirmaţii:
- APe larg în tratament se folosesc corticosteroizii
- BEste o coagulopatie ereditară, cauzată de deficitul factorului VIII
- CFrecvent se întâlnesc hematoame şi hemartroze
- DSunt posibile hemoragii renale
- EÎn caz de hematurie este contraindicat acidul aminocapronic
40În tabloul clinic la bolnavi cu hemofilie sunt posibile:
- AHemoragiile gastrointestinale sunt cauzate de o gastrită erozivă sau ulcer gastric şi duodenal
- BDeosebit de periculoase sunt hematoamele retroperitoniale
- CÎn 14-30% se întâlnesc hemoragiile renale
- DHemoragii îndelungate şi periculoase după traume şi intervenţii chirurgicale
- ETonzilectomia nu prezintă nici un pericol pentru viaţa bolnavilor şi nu necesită transfuzii de crioplasmă şi crioprecipitat
41Care din următoarele afirmaţii cu privire la hemofilia A sunt corecte:
- ATabloul clinic depinde de gradul de deficit al factorului de coagulare
- BMicşorarea numărului de trombocite
- CÎn cazul hemoragiilor gastrointestinale este efectivă crioplasma şi crioprecipitatul
- DExtracţiile dentare aduc la hemoragii de lungă durată
- ETimpul de coagulare după Lee-White prelungit
42La un bolnav cu trombocitopenie sunt prezente următoarele manifestări hemoragice:
- AHemoragii gingivale
- BHemoragii nazale
- CMetroragii
- DHemartroze
- EPeteşii
43Care din următoarele susţine diagnosticul de purpură trombocitopenică:
- AEste o maladie cu dereglarea hemostazei primare
- BÎn analiza sângelui scade numărul de trombocite
- CSplenomegalie pronunţată
- DSe poate dezvolta o anemie posthemoragică
- ETratamentul se începe cu corticosteroizi
44Purpura trombocitopenică autoimună poate însoţi evoluţia următoarelor maladii:
- AMaladia Randiu-Osler
- BLeucemia limfocitară cronică
- CHepatita cronică
- DCiroza hepatică
- EColagenozele
45La pacienţii cu hemofilie sunt posibile următoarele hemoragii:
- AHemartroze şi hematoame
- BPeteşii şi echimoze
- CMacrohematurie
- DHemoragii gastrointestinale
- EHemoragii după extracţii dentare
46Care factori pot mărturisi despre evoluţie nefavorabilă a limfomului Hodgkin:
- AVarianta morfologică cu depleţie celulară
- BVarianta morfologică limfohistiocitară
- CPrezenţa simptoamelor de intoxicare generală
- DVârsta avansată
- EStadiul III-IV
47Semnele biologice de activitate ale limfomului Hodgkin sunt:
- AHemoglobina mai mică decât 80 g/l
- BVSH mai mare de 30 mm/oră
- CFibrinogenul mai mare de 5 g/l
- Dα2-globulina mai mare de 10 g/l
- EHaptoglobina mai mare de 1,5 mg % şi ceruloplasmina mai mare de 0,4 un.
48Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii:
- A75% cazuri debutul maladiei este în ganglionii cervico-supraclaviculari
- BAfectarea inelului limfatic faringian este foarte frecvent
- CAfectarea primară a ganglionilor limfatici mediastinali este tipică pentru varianta scleroză nodulară
- DAfectarea primară a ganglionilor limfatici mediastinali are loc în 10%
- EAfectarea tractului gastrointestinal este foarte rar întâlnită
49Preparatele principale, care se folosesc în schemele de polichimioterapie în tratamentul limfoamelor non-Hodgkin agresive sunt:
- AMielosanul
- BCiclofosfanul
- CVincristina
- DDoxorubicina
- EPrednizolonul
50La limfomul non-Hodgkin al stomacului pot fi următoarele simptoame:
- ADureri în regiunea epigastrală
- BDereglări dispeptice
- CHemoragie gastrică
- DSindromul hemoragic cutanat
- EPierdere ponderală
51Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte pentru limfomul non-Hodgkin (LNH):
- ALNH este o tumoare a ţesutului limfatic, care se începe în măduva osoasă
- BLNH este o tumoare a ţesutului limfatic, care se începe extramedular
- CSubstratul morfologic al LNH sunt celulele plasmatice
- DSubstratul morfologic al LNH sunt granulocitele mature
- ESubstratul morfologic al LNH sunt monocitele
52Pentru leucemia acută monoblastică este caracteristic:
- AExistenţa sindromului CID
- BInfiltraţia specifică leucemică a amigdalelor
- CLeucemide subcutanate
- DReacţia pozitivă la alfa-naftilesterază, inhibată cu Natriu ftorid
- ENivelul crescut al lizozomului seric şi urinar
53Ce este corect cu privire la leucemiile acute secundare:
- ASe referă la grupul de tumori induse de terapia radiantă şi citostatică
- BSe dezvoltă la bolnavi de limfomul Hodgkin, tumori epiteliale cu diferite localizări, ca regulă peste 10-15 ani după tratamentul primar
- CEvoluţie clinică agresivă
- DSunt caracteristice anomaliile cromozomiale
- EExistă posibilitatea de a căpăta remisiuni îndelungate
54Într-o leucemie acută limfoblastică au valoare prognostică nefavorabilă următorii factori:
- AAfecţiunile mediastinale
- BSubgrupul L1
- CSubgrupele L2 şi L3
- DHiperleucocitoza
- ETipul imunologic cu celule T
55Ce este caracteristic pentru leucemia acută cu procent mic de celule blastice:
- AMai frecvent se întâlneşte la copii
- BEste caracteristică anemia normocromă persistentă fără reticulocitoză sau pancitopenie
- CConţinutul de celule blastice în măduva osoasă nu depăşeşte 20%
- DCelulele blastice unice în sângele periferic
- ELipsa îndelungată (2-3 ani) a progresării procesului (leucemiei)
56Faza acută a leucemiei granulocitare cronice se manifestă prin:
- ACriza blastică
- BTransformarea în leucemie acută mieloblastică
- CSarcomatizare
- DTransformarea în leucemie acută limfoblastică
- EVindecare
57Faza de accelerare a leucemiei granulocitare cronice se caracterizează prin:
- ARezistenţă la terapie cu mielosan, administrată anterior
- BSplenomegalie
- COsalgii
- DEfect pozitiv accelerat la mărirea dozei de mielosan
- ESporirea numărului de blaşti în sângele periferic
58În evoluţia mielofibrozei idiopatice pot apărea complicaţiile:
- AUrichemia, nefroscleroză
- BHipertensiune portală
- CTransformarea într-o leucemie acută
- DMegaloblastoză medulară prin deficit de acid folic
- EInfarcte splenice
59Contraindicaţiile pentru splenectomie la mielofibroza idiopatică sunt:
- AExistenţa sindromului CID
- BMărirea concomitentă şi pronunţată a ficatului
- CStadiul terminal al maladiei în plan clinic şi hematologic cu mărirea accelerată a splinei, citopeniei, febrei şi osalgiei
- DLeucocitoză şi trombocitoză pronunţată
- EAnemie hemolitică autoimună
60Indicaţiile pentru splenectomie în leucemie limfocitară cronică cu celule păroase (triholeucocite) sunt:
- ACitopenie pronunţată
- BComplicaţii infecţioase frecvente
- CComplicaţii autoimune
- DSplenomegalie masivă
- ELimfadenopatie generalizată
61Eritrocitoza absolută simptomatică poate apărea în următoarele afecţiuni:
- AHipernefrom
- BSindromul Pikwik
- CVicii cardiace dobândite
- DHemangioblastom al cerebelului
- EVicii cardiace congenitale
62Indicaţii pentru tratamentul citostatic în eritremie sunt:
- ALeucocitoză
- BTrombocitoză
- CVârsta reproductivă a bolnavilor
- DSplenomegalie
- ETratamentul cu exfuzii de sânge nu este efectiv
63În favoarea stadiului I al mielomului multiplu sunt următoarele semne:
- AProces osteodestructiv pronunţat
- BHemoglobina mai mare de 100 g/l
- CConcentraţia calciului în ser normală
- DAbsenţa osteolizei sau focar solitar în oase
- EConcentraţia M-componentului: Ig G < 50 g/l, Ig A < 30 g/l, proteina Bence-Jones în urină < 4 gr/24 ore
64Care din următoarele afirmaţii corespund stadiului III al mielomului multiplu:
- AHemoglobina < 85 g/l
- BConcentraţia calciului normală
- CProces osteodestructiv pronunţat
- DConcentraţia M-componentului: Ig G > 70 g/l, Ig A > 50 g/l, proteina Bence-Jones în urină > 12 gr/24 ore
- EConcentraţia calciului în ser > 12 mg/100 ml
65Insuficienţa renală la mielomul multiplu e cauzată de:
- AReabsorbţia proteinei Bence-Jones
- BPrecipitarea în canalicule a proteinei micromoleculare
- CDezvoltarea rinichiului ratatinat
- DLitiaza renală
- EHidronefroză intrarenală
66În tratamentul formelor generalizate ale mielomului multiplu se folosesc:
- ATratament prolongat cu citostatice
- BTerapia intensivă cu doze mari de citostatice
- CTerapia radiantă
- DGlucocorticosteroizi
- EFizioterapie
67Care din următoarele date clinice sunt în favoarea diagnosticului de purpură trombocitopenică:
- AGanglionii limfatici nu sunt măriţi
- BSistemul respirator şi cardiovascular sunt fără schimbări
- CFrecvent se afectează ţesutul pulmonar
- DFicatul nu se măreşte
- ESplenomegalie moderată poate fi observată în 30% de cazuri
68Trombocitopenia autoimună clinic se caracterizează prin:
- AHematoame şi hemartroze
- BHemoragii cutanate spontane de tip peteşial
- CHemoragii cutanate spontane de tip echimotic
- DHemoragii nazale
- EHemoragii gingivale
69Investigaţiile de laborator în favoarea diagnosticului de purpură trombocitopenică sunt:
- AMicşorarea numărului de trombocite
- BTimpul de sângerare este prelungit
- CRetracţia chiagului este redusă
- DLeucopenie şi limfocitoză
- EÎn medulogramă numărul de megacariocite este majorat şi în jurul megacariocitelor nu se observă trombocite
70În hemofilie se constată:
- ATimpul de coagulare după Lee-White prelungit
- BÎn medulogramă majorarea numărul de megacariocite
- CE posibilă dezvoltarea unei anemii posthemoragice
- DEste modificat timpul parţial de tromboplastină activată
- EHemartroze şi hematoame
71Investigaţiile de laborator în favoarea diagnosticului de hemofilie sunt:
- ATimpul parţial de tromboplastină activată şi testul de autocoagulare este modificat
- BAnaliza sângelui periferic este în normă
- CTimpul de sângerare este prelungit
- DRetracţia chiagului este fără modificări
- ETimpul de coagulare după Lee-White prelungit
72În maladia Rendu-Osler se constată:
- ARetracţia chiagului este în normă
- BTimpul de sângerare este în normă
- CTimpul de coagulare după Lee-White este în normă
- DAnemie fierodeficitară posthemoragică
- EMicşorarea numărului de trombocite pănă la solitare
73Referitor la maladia Rendu-Osler sunt corecte afirmaţiile:
- APrioritate în tratament are masa trombocitară
- BEste una din cele mai frecvente vazopatii ereditare
- CAnaliza sângelui periferic este în normă
- DSchimbări patologice ale procesului de coagulare nu se depistează
- EDiagnosticul pozitiv se bazează pe depistarea teleangiectaziilor
74Examinarea hemostazei primare se efectuează prin determinarea:
- ANumărului de trombocite
- BTimpului de coagulare după Lee-White
- CRetracţia chiagului
- DTimpului de sângerare
- EAdezivităţii şi agregabilităţii trombocitelor
75Tratamentul leucemiei limfocitare cronice include:
- AMielosan
- BRadioterapie
- CChimioterapie (preparatul de elecţie este Leukeranul)
- DCorticosteroizi
- ESplenectomie în situaţiile de hipersplenism şi complicaţii autoimune recidivante
76Formele clinice ale leucemiei limfocitare cronice sunt:
- ABenignă
- BClasică cu progresare permanentă
- CTumorală
- DOsteomedulară
- EReticulară
77Date de laborator care depistează semne de distrucţie sporită a eritrocitelor sunt:
- ABilirubinemie din contul fracţiei directe
- BBilirubinemie din contul fracţiei indirecte
- CUrobilinurie
- DMajorarea concentraţiei stercobilinogenului
- EScăderea conţinutului haptoglobinei serice
78Pentru anemii din bolile cronice sunt caracteristice următoarele semne:
- AÎn majoritatea cazurilor anemia este normocromă şi normocitară
- BConţinutul hemoglobinei de obicei scade până la 80-100 g/l
- CNumărul reticulocitelor este normal sau uşor crescut
- DConţinutul hemoglobinei se majorează până la 170-180 g/l
- ENumărul de leucocite şi trombocite depinde de boala de bază
79Negativ asupra supravieţuirii eritrocitelor pot influenţa:
- ADereglarea structurii membranei
- BDeficitul enzimelor intraeritrocitare
- CDereglarea structurii globinei
- DFormarea anticorpilor antieritrocitari
- ENici unul din cele enumerate
80Eritrocitele pot fi distruse mecanic la pacienţii cu:
- ASplenomegalie masivă
- BHemangiomatoză
- CAnticorpi antieritrocitari
- DCu plastia valvelor cardiace
- EDupă un marş de lungă durată
81Pentru microsferocitoză ereditară sunt corecte următoarele afirmaţii:
- AParcurge cu limfadenopatie
- BEste prezentă splenomegalia
- CCopiii pot rămâne în creştere
- DPot avea loc dereglări de formare a oaselor
- ELa o parte de pacienţi pe gambe apar ulcere trofice
82Microsferocitoza ereditară se caracterizează prin:
- AAnemie asociată de reticulocitoză
- BLeucopenie
- CBilirubinemie indirectă
- DUrobilinurie
- EHiperplazia ţesutului eritroid al măduvei oaselor
83Hemoliza în anemia hemolitică ereditară ca rezultat al deficitului fermentului glucozo-6-fosfatdehidrogenaza în eritrocite este provocată de următoarele medicamente:
- ASulfanilamide
- BRemediile antimalarice
- CDerivatele nitrofulanului
- DAntihistaminele
- EPreparatele acidului izonicotinic
84În analiza sângelui periferic la pacienţii cu talasemie se depistează:
- AHipocromie
- BAnemie
- CEritrocite «de tras în ţintă»
- DMicrosferocite
- EReticulocitoză
85Pentru talasemie sunt corecte afirmaţiile:
- AAre loc hiperplazia ţesutului eritroid al măduvei oaselor
- BFierul seric este majorat
- CFeritina este micşorată
- DFeritina este majorată
- EProcentul sideroblaştilor este crescut
86Pentru anemia hemolitică autoimună sunt corecte afirmaţiile:
- AEste modificată structura proteinelor membranei eritrocitare
- BStructura antigenică a membranei eritrocitare este normală
- CPrimar este afectat sistemul imun
- DS-a depistat reducerea limfocitelor, T-supresoare
- ELimfocitele B produc anticorpi antieritrocitari
87Pentru anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald sunt caracteristice următoarele date de laborator:
- AAnemie asociată de reticulocitoză
- BHiperplazie eritroidă în măduva oaselor
- CBilirubinemie
- DProteinurie
- EUrobilinurie
88Pentru maladia Marchiafava-Micheli sunt corecte afirmaţiile:
- ADeseori în analiza sângelui periferic se depistează pancitopenie
- BÎn medulogramă se observă hiperplazia rândului eritrocitar fără particularităţi morfologice
- CConţinutul bilirubinei este sporit din contul fracţiei indirecte
- DEste caracteristică hemoglobinemia
- ETestul Coombs direct este pozitiv
89Afirmaţiile corecte referitor la stadiul iniţial al eritremiei sunt:
- ACreşterea lentă a slăbiciunii şi vertijului
- BHiperemia nepronunţată a tegumentelor
- CLipsa splenomegaliei
- DLipsa complicaţiilor vasculare
- ELimfadenopatie
90În rezultatul dereglării microcirculaţiei la bolnavii de eritremie e posibilă dezvoltarea:
- APrurit cutanat după contactul cu apa caldă
- BEritromelalgie
- CGangrena degetelor
- DStenocardia
- EDureri abdominale
91Criteriile diagnosticului diferenţial al eritremiei dintre stadiul IIB şi IIA sunt:
- ALipsa micşorării splinei după exfuzia sângelui
- BLeucocitoză în sângele periferic cu deviere în formula leucocitară spre stânga până la mielocite
- CPrezenţa în sângele periferic a eritrocariocitelor
- DSindromul pletoric
- EPrezenţa fibrozei în trepanul osului iliac
92Complicaţiile vasculare ale eritremiei sunt:
- ATromboza vaselor cerebrale
- BInfarct miocardic
- CSplenomegalie
- DHipertonia
- EFlebotromboza
93Sindromul osteomedular în mielom multiplu se manifestă prin:
- AOsteoliză
- BMărirea concentraţiei de calciu în serul sangvin
- CMărirea concentraţiei de proteine în serul sangvin
- DAnemia
- EFracturi patologice
94Sindromul patologiei proteice în mielom multiplu se manifestă prin:
- AHipercalciemie
- BHiperparaproteinemie
- CProteinurie
- DUremie
- EDereglarea microcirculaţiei periferice
95Cu care patologii e necesar de diferenţiat mielomul multiplu, luînd în consideraţie posibilitatea plazmocitozei reactive:
- AEritremie
- BHepatită cronică
- CCancer
- DMaladiile complexelor imune
- EAgranulocitoza
96Care dereglări imune apar în mielomul multiplu:
- AGamapatie monoclonală
- BInsuficienţa sintezei anticorpilor
- CInhibarea formării celulelor plazmatice normale
- DComplicaţii infecţioase frecvente
- EReacţia hipersensibilitate întârziată
97Diagnosticul de leucemie acută se stabileşte pe baza:
- ASindromul anemic
- BSindromul hemoragic
- CSindromul proliferativ
- DSindromul de compresie
- EPrezenţa celulelor blastice în sângele periferic şi în măduva oaselor
Information
- Description
- Quiz on 401-500, created by Predator Rotadrep on 13/01/2022.
- Author
- Predator Rotadrep
- Language
- English
- Views
- 94
- Rating
- No ratings yet Rate this quiz